CAPITOLUL I

  Principii generale 
 

   Art. 1. - (1) Codul deontologic al farmacistului cuprinde un ansamblu de principii şi reguli ce reprezintă valorile fundamentale în baza cărora se exercită profesia de farmacist pe teritoriul României. 

   (2) Prezentul cod exprimă adeziunea farmaciştilor români la Carta Universală a Drepturilor Omului şi la Carta Farmaciei Europene. 

   Art. 2. - Codul deontologic al farmacistului are drept principal scop: 

   a) ocrotirea drepturilor pacienţilor; 

   b) respectarea obligaţiilor profesionale de către farmacişti; 

   c) apărarea demnităţii şi a prestigiului profesiunii de farmacist. 

   Art. 3. - (1) În exercitarea profesiei sale farmacistul furnizează servicii de sănătate specializate pacientului şi publicului în general, fără nici un fel de discriminare. 

   (2) Relaţiile dintre farmacist şi beneficiarii serviciilor acordate trebuie să aibă la bază încrederea în competenţa şi experienţa profesională a farmacistului. 

   (3) Această încredere obligă farmacistul ca de-a lungul întregii sale cariere să asigure şi să menţină la cel mai înalt nivel performanţele şi conduita sa profesională şi personală, să-şi actualizeze cunoştinţele profesionale permanent în sfera activităţii sale. 

   Art. 4. - Principiile fundamentale în baza cărora se exercită profesia de farmacist sunt următoarele: 

   a) exercitarea profesiei se face exclusiv în respect faţă de viaţa şi de persoana umană; 

   b) în orice situaţie primează interesul pacientului şi sănătatea publică; 

   c) respectarea în orice situaţie a drepturilor pacientului; 

   d) colaborarea, ori de câte ori este cazul, cu toţi factorii implicaţi în asigurarea stării de sănătate a pacientului; 

   e) adoptarea unui rol activ faţă de informarea şi educaţia sanitară a publicului, precum şi faţă de combaterea toxicomaniei, polipragmaziei, dopajului, automedicaţiei şi a altor flageluri; 

   f) acordarea serviciilor farmaceutice se face la cele mai înalte standarde de calitate posibile, pe baza unui nivel înalt de competenţă ştiinţifică, aptitudini practice şi performanţe profesionale, în concordanţă cu progresele ştiinţelor şi practicii farmaceutice; 

   g) în exercitarea profesiei farmaciştii trebuie să dovedească loialitate şi solidaritate unii faţă de alţii în orice împrejurare, să-şi acorde colegial ajutor şi asistenţă pentru realizarea îndatoririlor profesionale; 

   h) farmaciştii trebuie să se comporte cu cinste şi demnitate profesională şi să nu prejudicieze în nici un fel profesia de farmacist sau să submineze încrederea publică în aceasta. 

   Art. 5. - În situaţiile în care în rezolvarea unei probleme alegerea soluţiei nu este prevăzută în normele legale, farmacistul trebuie să ia o decizie concordantă cu etica profesiei şi să-şi asume responsabilitatea. 

   Art. 6. - Pentru respectarea principiilor de mai sus farmacistul este obligat să-şi păstreze libertatea şi independenţa profesională conform jurământului profesiei. 

   Art. 7. - Colegiul Farmaciştilor din România garantează menţinerea standardelor profesionale la cel mai înalt nivel posibil, în scopul ocrotirii sănătăţii publice, prin supravegherea respectării de către farmacişti a îndatoririlor profesionale şi a eticii profesionale, precum şi prin apărarea independenţei, onoarei şi demnităţii profesionale. 
 

   CAPITOLUL II

  Standarde deontologice 
 

   SECŢIUNEA 1

  Responsabilitatea personală şi independenţa farmaciştilor 
 

    Farmacistul furnizor de servicii 

   Art. 8. - (1) Indiferent de sfera de activitate, farmacistul trebuie să aibă în centrul atenţiei sale binele pacientului şi al publicului în general. 

   (2) Farmacistul este răspunzător pentru toate deciziile sale profesionale, indiferent de responsabilităţile asumate în exercitarea profesiei sale. 

   Art. 9. - În vederea îndeplinirii dispoziţiilor art. 8, farmacistul, în timpul exercitării actului profesional, este obligat să respecte următoarele reguli: 

   a) să-şi exercite profesia în conformitate cu procedurile standard de operare scrise, prevăzute de regulile de bună practică din domeniul său de activitate; 

   b) să-şi îndeplinească îndatoririle profesionale cu competenţă, în termenele stabilite; 

   c) să profeseze doar în acele posturi în care i se permite să-şi respecte îndatoririle esenţiale ca farmacist, libertatea de decizie şi independenţă profesională; 

   d) să accepte acele posturi pentru care are competenţa şi disponibilitatea necesare pentru a îndeplini cu succes îndatoririle profesionale. În acest sens trebuie să se informeze asupra specificului activităţii, accesului la mijloacele necesare pentru exercitarea profesiunii la standardele necesare; 

   e) să-şi îndeplinească personal atribuţiile şi, la nevoie, să delege o persoană competentă autorizată pentru îndeplinirea anumitor activităţi profesionale, asumându-şi răspunderea; 

   f) să informeze imediat o persoană responsabilă în cazul în care nu îşi poate îndeplini îndatoririle profesionale, pentru a se putea lua la timp măsuri de remediere; 

   g) să raporteze medicului prescriptor sau autorităţilor competente orice efect nedorit sau advers al medicamentelor, în scopul optimizării tratamentelor; 

   h) să se abţină să critice sau să condamne convingerile personale ori religioase ale pacientului care apelează la serviciile sale; 

   i) să acorde servicii în mod egal pentru toţi pacienţii, fără discriminare, în ordinea solicitării acestora, cu excepţia situaţiilor de urgenţă; 

   j) să se asigure că serviciile sale au fost percepute şi înţelese corect de pacient, încurajându-l să participe activ la reuşita tratamentului; 

   k) să nu refuze nejustificat acordarea serviciilor care îi intră în atribuţii, conform legii. 

   Art. 10. - Farmacistul poate refuza acordarea unor servicii către pacient atunci când refuzul este justificat de interesul sănătăţii pacientului. 

    Farmacistul-şef 

   Art. 11. - Înainte de a-şi asuma o funcţie de conducere, farmacistul trebuie să se autoevalueze şi să se asigure că este capabil să îndeplinească toate responsabilităţile acestei funcţii. 

   Art. 12. - În exercitarea funcţiei farmacistul-şef are următoarele obligaţii: 

   a) trebuie să se informeze asupra tuturor aspectelor şi cerinţelor legate de funcţia pe care o îndeplineşte; 

   b) trebuie să se asigure că toţi membrii personalului aflat în subordinea sa sunt informaţi asupra atribuţiilor profesionale pe care trebuie să le îndeplinească; 

   c) trebuie să transmită instrucţiunile clar pentru a împiedica orice risc de eroare; în măsura posibilităţilor, el va transmite în scris proceduri standard de operare; 

   d) se asigură că membrii personalului aflat în subordinea sa îşi îndeplinesc atribuţiile în conformitate cu prevederile legale, dar şi cu competenţa şi aptitudinile personale; 

   e) trebuie să respecte independenţa profesională a farmaciştilor din subordine; 

   f) se asigură că echipamentele, localul şi utilităţile de la locul de muncă sunt menţinute la standardele acceptate pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor profesionale; 

   g) se asigură că toate activităţile profesionale desfăşurate sub controlul său, precum şi cele exercitate de el personal sunt supuse asigurării de răspundere profesională; 

   h) se asigură că toate măsurile privind păstrarea confidenţialităţii sunt efective; 

   i) are datoria să notifice colegiului pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea orice schimbare de interes profesional privind membrii personalului din subordinea sa ori funcţia sa; 

   j) trebuie să accepte, în măsura posibilităţilor, elevi şi studenţi, pentru îndeplinirea stagiului de practică în unitatea pe care o conduce. 
 

   SECŢIUNEA a 2-a

  Competenţa profesională 
 

   Art. 13. - Farmacistul trebuie să-şi asigure şi să-şi menţină la un înalt nivel pregătirea profesională, prin actualizarea permanentă a cunoştinţelor în aria sa profesională, în scopul îndeplinirii atribuţiilor cu competenţa necesară. 

   Art. 14. - În vederea actualizării permanente a cunoştinţelor profesionale, farmacistul este obligat: 

   a) să-şi planifice şi să participe la formele de pregătire profesională organizate sau acreditate de Colegiul Farmaciştilor din România; 

   b) să evalueze şi să aplice în practica curentă cunoştinţele actualizate permanent; 

   c) să ateste cu documente doveditoare pregătirea sa, prin formele programelor de dezvoltare profesională acceptate, atunci când acest lucru îi este solicitat de comisiile de specialitate ale colegiului teritorial la care este înregistrat. 
 

   SECŢIUNEA a 3-a

  Confidenţialitatea 
 

   Art. 15. - Farmacistul are datoria de a respecta şi proteja informaţia profesională. 

   Art. 16. - Farmacistul trebuie să respecte şi să protejeze confidenţialitatea informaţiilor referitoare la pacienţi, obţinute în cursul activităţilor profesionale. 

   Art. 17. - Informaţiile pot fi dezvăluite în următoarele cazuri: 

   a) când pacientul şi-a dat consimţământul scris; 

   b) când tutorele pacientului a consimţit în scris, dacă vârsta pacientului sau starea sa de sănătate nu permite aceasta; 

   c) când este necesar pentru a preveni afectări majore sau punerea în pericol a sănătăţii pacientului, a unei terţe persoane sau a publicului în general; 

   d) stabilirea vinovăţiei în cazul săvârşirii unor infracţiuni, la solicitarea instanţei de judecată; 

   e) în alte situaţii prevăzute de lege. 

   Art. 18. - Farmacistul nu trebuie să dezvăluie, decât cu acordul scris al medicului prescriptor, nici o informaţie referitoare la practica prescrierii acestuia. 

   Art. 19. - Farmacistul trebuie să protejeze informaţia profesională internă, respectând următoarele reguli: 

   a) să nu permită accesul terţilor la informaţii privind activitatea unităţii în care îşi desfăşoară activitatea decât cu acordul scris al angajatorului sau în alte situaţii prevăzute de lege; 

   b) să respecte cerinţele legale de protecţie a informaţiilor privind acumularea şi utilizarea acestora; 

   c) să asigure protecţia informaţiilor la operaţiunile de stocare, transmitere, primire ori distrugere. 
 

   SECŢIUNEA a 4-a

  Relaţiile de colaborare ale farmacistului 
 

   Art. 20. - În exercitarea profesiei farmacistul are datoria ca, în interesul bolnavului şi al pacientului în general, să colaboreze cu toţi confraţii săi. În acest sens: 

   a) toţi farmaciştii îşi acordă ajutor reciproc şi consultanţă pentru realizarea îndatoririlor profesionale; 

   b) farmaciştii îşi rezolvă singuri litigiile, cu respectarea spiritului de colegialitate; dacă nu reuşesc, fac apel la comisia de litigii a colegiului; 

   c) farmacistul trebuie să-şi trateze toţi colaboratorii cu respect, bunăvoinţă şi colegialitate; 

   d) farmacistul trebuie să dovedească în orice împrejurare solidaritate faţă de colegii săi şi loialitate faţă de corpul profesional şi profesia de farmacist. 

   Art. 21. - În interesul pacientului şi al publicului în general, farmacistul trebuie să colaboreze cu medicul şi cu alţi membri ai echipei de sănătate. În acest sens: 

   a) farmacistul colaborează activ cu medicul prescriptor pentru a realiza efectuarea tratamentului pacientului la timp, în parametrii optimi şi în interesul acestuia; 

   b) în colaborarea sa cu medicul, farmacistul se va abţine de la orice înţelegere în scop material sau de altă natură care ar avea drept rezultat încălcarea dreptului pacientului; 

   c) farmacistul trebuie să se abţină de la orice fapt care ar putea aduce prejudicii demnităţii şi imagini medicului sau altor membri ai profesiunilor sanitare, pentru a nu crea neîncredere pacientului. 
 

   SECŢIUNEA a 5-a

  Concurenţa neloială 
 

   Art. 22. - Farmacistul nu trebuie să utilizeze mijloacele concurenţei neloiale în vederea obţinerii unor avantaje materiale sau de altă natură. 

   Art. 23. - Se consideră a fi practici neloiale, fără a fi limitative, următoarele activităţi: 

   a) atragerea pacienţilor prin oferirea de avantaje materiale sau reclamă mincinoasă; 

   b) folosirea de funcţia deţinută ori de mandatul încredinţat în cadrul organelor de conducere pentru atragerea de pacienţi. 

   Art. 24. - Este sancţionabilă denunţarea nejustificată şi în scop concurenţial a colegilor. 
 

   SECŢIUNEA a 6-a

  Publicitatea 
 

   Art. 25. - Orice informaţie furnizată publicului de către farmacist în legătură cu serviciile de sănătate oferite trebuie să fie corectă, decentă, legală şi onestă. 

   Art. 26. - Orice informaţie şi material promoţional cu privire la serviciile profesionale trebuie să fie în concordanţă cu rolul farmacistului în promovarea sănătăţii şi să permită pacientului să decidă independent asupra solicitării serviciului respectiv. 

   Art. 27. - În scopul promovării unor servicii proprii, farmaciştii trebuie să se abţină de la a defăima serviciile profesionale ale altor confraţi. 

   Art. 28. - Farmacistul trebuie să se abţină de la orice procedee sau mijloace contrare demnităţii profesionale, care ar prejudicia dreptul pacientului de a-şi alege singur farmacistul. 

   Art. 29. - Pe tot timpul exercitării profesiei farmacistul trebuie să se asigure că acţiunile de promovare a medicamentelor, în care este implicat sau care au loc în unităţile în care el lucrează, sunt în conformitate cu prevederile legale privind publicitatea medicamentelor. 

   Art. 30. - Farmacistul se va asigura că promovarea medicamentelor nu implică obligarea pacientului de a cumpăra sau de a primi medicamente nedorite sau în exces, în locul celor dorite sau împreună cu acestea. 
 

   SECŢIUNEA a 7-a

  Servicii farmaceutice de urgenţă 
 

   Art. 31. - Pentru asigurarea continuităţii asistenţei cu medicamente a populaţiei, farmaciştii trebuie să furnizeze, în condiţiile legii, servicii farmaceutice de urgenţă. 

   Art. 32. - Pentru a realiza în condiţii bune serviciile farmaceutice de urgenţă, farmacistul este obligat să acorde primul ajutor, în limita competenţelor sale, şi să solicite intervenţia serviciilor specializate, informând asupra măsurilor luate din proprie iniţiativă. 

   Art. 33. - Farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală în următoarele situaţii: 

   a) un pacient aflat sub tratament dovedit are nevoie imediată de administrarea medicamentului; 

   b) din motive întemeiate, pacientul are nevoie de prelungirea tratamentului şi farmacistul ori pacientul nu poate lua legătura cu medicul prescriptor; 

   c) o persoană solicită şi are nevoie urgentă de măsuri de prim ajutor. 

   Art. 34. - Când nu poate să acorde pacientului serviciul solicitat, farmacistul trebuie să îndrume pacientul spre un serviciu specializat de asistenţă medicală. 

   Art. 35. - În cazuri urgente, farmacistul trebuie să acorde asistenţă pacienţilor, dacă este solicitat, şi în afara programului farmaciei. 
 

   CAPITOLUL III

  Dispoziţii finale 
 

   Art. 36. - Farmacistul răspunde disciplinar pentru nerespectarea legilor şi regulamentelor profesionale, a Codului deontologic al farmacistului şi a regulilor de bună practică profesională, a Statutului Colegiului Farmaciştilor din România, pentru respectarea deciziilor adoptate de organele de conducere ale Colegiului Farmaciştilor din România, precum şi pentru orice fapte săvârşite în legătură cu profesia sau în afara acesteia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau ale Colegiului Farmaciştilor din România. 

   Art. 37. - Orice comportament în exercitarea profesiei, care încalcă principiile prezentului cod, poate face obiectul unei reclamaţii privind încălcarea eticii profesionale de către farmacist. 

   Art. 38. - Judecarea cazurilor de abateri de la prezentul cod se soluţionează, conform legii şi Statutului Colegiului Farmaciştilor din România, de comisia de disciplină competentă. 

   Art. 39. - În aplicarea procedurii disciplinare, instanţele Colegiului Farmaciştilor din România trebuie să judece cauzele disciplinare ţinând cont de circumstanţele în care s-a petrecut fapta.