LEGE nr. 51 din 7 iunie 1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

Art. 1
Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare şi funcţionare autonome, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei.
Profesia de avocat se exercită numai de membrii barourilor.

Art. 2
În exercitarea profesiei avocatul este independent şi se supune numai legii, statutului şi regulilor eticii profesionale.
Avocatul promovează şi apără drepturile şi libertăţile omului.
Avocatul are dreptul să asiste şi să reprezinte persoanele fizice şi juridice în faţa tuturor instanţelor, autorităţilor şi instituţiilor, precum şi a altor persoane, care au obligaţia să permită şi să asigure desfăşurarea nestingherită a activităţii avocatului, în condiţiile legii.
Orice persoană are dreptul să-şi aleagă în mod liber avocatul.
În exercitarea dreptului de apărare, avocatul are dreptul şi obligaţia de a stărui pentru realizarea liberului acces la justiţie şi pentru un proces echitabil.

Art. 3
Activitatea avocatului se realizează prin:
- consultaţii şi cereri cu caracter juridic, asistenţă şi reprezentare juridică în faţa organelor de jurisdicţie, de urmărire penală şi de notariat;
- apărarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice în raporturile cu autorităţile publice, instituţiile şi orice persoană română sau străină;
- redactarea de acte juridice, cu posibilitatea atestării identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor;
- orice alte mijloace şi căi proprii exercitării dreptului de apărare, în condiţiile legii.

Art. 4
În exercitarea profesiei şi în legătură cu aceasta, avocatul este protejat de lege.

Art. 5
Profesia de avocat se exercită, la alegere, în cabinete individuale, cabinete asociate sau societăţi civile profesionale.
În cabinetul individual îşi exercită profesia un avocat definitiv, singur sau împreună cu alţi avocaţi colaboratori.
Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitării în comun a profesiei, drepturile avocaţilor titulari ai unor cabinete asociate păstrându-şi caracterul personal şi neputând fi cedate.
Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-şi crea facilităţi economice comune, păstrându-şi individualitatea în relaţiile cu clienţii.
Societatea civilă profesională este constituită din doi sau mai mulţi avocaţi definitivi asociaţi, care pot angaja avocaţi colaboratori. Societatea civilă profesională şi avocaţii săi nu pot acorda asistenţă juridică persoanelor cu interese contrare.
Condiţiile asocierii şi colaborării sunt convenite între părţi, potrivit legii civile. Raportul civil se naşte între client şi societatea civilă profesională, indiferent care dintre membrii acesteia îndeplineşte serviciul profesional.
Cabinetele grupate, cabinetele asociate şi societăţile civile profesionale pot avea şi patrimoniu comun.
Avocatul poate schimba, oricând, forma de exercitare a profesiei, cu înştiinţarea baroului din care face parte.

Art. 6
Convenţiile de grupare şi de asociere a cabinetelor, precum şi actele de constituire a societăţilor civile profesionale se încheie în formă scrisă, cu respectarea condiţiilor de fond prevăzute de lege şi de statutul profesiei.
Consiliul baroului sesizat verifică îndeplinirea condiţiilor legale şi, constatând îndeplinirea lor, dispune înregistrarea convenţiei şi a contractelor societăţilor civile profesionale în termen de o lună de la înregistrarea cererii.
Împotriva deciziei consiliului baroului orice persoană interesată poate formula plângere la organele de jurisdicţie profesională, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei.
Barourile ţin evidenţa separată a avocaţilor pentru fiecare formă de exercitare a profesiei.

Art. 7
Barourile şi Uniunea Avocaţilor din România asigură exercitarea calificată a dreptului de apărare, competenţa şi disciplina profesională, protecţia demnităţii şi onoarei membrilor săi.

Art. 8
Avocatul este dator să păstreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost încredinţată, cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege.


CAPITOLUL II: Dobândirea calităţii de avocat
Secţiunea I: Condiţiile de înscriere în avocatură

Art. 9
Poate fi membru al barourilor din România cel care îndeplineşte următoarele condiţii:
a)este cetăţean român şi are exerciţiul drepturilor civile şi politice;
b)este licenţiat al unei facultăţi de drept sau doctor în drept; c) nu se găseşte în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de prezenta lege.

Art. 10
Membrul unui barou din altă ţară poate exercita profesia de avocat în România, dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de prezenta lege, mai puţin cele cu privire la cetăţenia română, în condiţiile stabilite fie prin convenţia de reciprocitate încheiată între Uniunea Avocaţilor din România şi organizaţia avocaţilor din ţara respectivă, fie ocazional, împreună cu un avocat român, cu înştiinţarea decanului baroului din care face parte avocatul.
În cazul convenţiei de reciprocitate, avocatul străin va fi înscris în baroul român în raza căruia îşi stabileşte sediul profesional, cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor care rezultă din prezenta lege şi din statutul profesiei.
Avocaţii străini sau birourile de avocatură străine pot înregistra în România societăţi civile profesionale de consultanţă juridică pentru activităţi cu caracter comercial numai în asociere cu avocaţi români, în condiţiile art. 5 din prezenta lege.
Avocatul străin nu poate pune concluzii orale şi nici scrise în faţa instanţelor judecătoreşti şi a celorlalte organe de jurisdicţie din România, cu excepţia instanţelor de arbitraj comercial.

Art. 11
Este nedemn de a fi avocat:
a)cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei;
b)cel care a săvârşit abuzuri prin care au fost încălcate drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească;
c)cel căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească sau disciplinară;
d)falitul fraudulos, chiar reabilitat.

Art. 12
Exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu:
a)activitatea salarizată în cadrul altor profesii;
b)ocupaţiile care lezează demnitatea şi independenţa profesiei de avocat sau bunele moravuri;
c)exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerţ.

Art. 13
Exercitarea profesiei de avocat este compatibilă cu:
a)calitatea de deputat sau senator, consilier în consiliile locale sau judeţene;
b)activitatea didactică universitară şi de cercetare de specialitate juridică;
c)activitatea literară şi publicistică;
d)funcţia de arbitru, mediator sau conciliator, în condiţiile legii.

Art. 14
(1)Dreptul de primire în profesie se obţine pe baza unui examen, organizat conform prevederilor prezentei legi şi statutului profesiei.

(2)Poate fi primit în profesie cu scutire de examen:
a)titularul diplomei de doctor în drept;
b)licenţiatul unei facultăţi de drept, dacă în cel mult 6 luni de la promovarea examenului de licenţă solicită înscrierea ca avocat stagiar;
c)cel care înainte de solicitarea înscrierii în profesia de avocat a fost judecător, procuror sau notar timp de cel puţin 4 ani.

Art. 15
La începutul exercitării profesiei, avocatul efectuează în mod obligatoriu un stagiu de pregătire profesională cu durata de 2 ani, timp în care are calitatea de avocat stagiar.
Condiţiile efectuării stagiului, drepturile şi obligaţiile avocatului stagiar, precum şi ale baroului faţă de acesta sunt reglementate prin statut.
Stagiul se suspendă pe timpul serviciului militar sau al concentrării ori în cazuri de lipsă motivată din profesie. Perioada de stagiu anterior efectuată se socoteşte pentru îndeplinirea stagiului.
După efectuarea stagiului, avocatul stagiar va susţine examenul de definitivare.
Avocatul stagiar respins de două ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie.

Art. 16
Dobândeşte calitatea de avocat definitiv, în condiţiile art. 14, cel care înainte de primirea în profesie a îndeplinit funcţii juridice timp de cel puţin 5 ani.
Foştii magistraţi nu pot pune concluzii la instanţele unde au funcţionat, iar foştii procurori şi cadre de poliţie nu pot acorda asistenţă juridică la organele de urmărire penală din localitate, timp de 2 ani de la încetarea funcţiei respective.

Art. 17
Profesia de avocat nu poate fi exercitată la instanţa de judecată sau la parchetul unde soţul avocatului sau ruda ori afinul său până la gradul al treilea inclusiv îndeplineşte funcţia de magistrat.
Dispoziţiile alineatului precedent se aplică în mod corespunzător şi avocatului al cărui soţ sau rudă ori afin până la gradul al treilea inclusiv îndeplineşte funcţia de judecător financiar, consilier de conturi sau procuror financiar, la instanţele Curţii de Conturi.

Art. 18
La înscrierea în barou avocatul depune în faţa consiliului baroului, într-un cadrul solemn, următorul jurământ: "Jur să respect şi să apăr Constituţia şi celelalte legi ale ţării, drepturile şi libertăţile omului, să exercit profesia de avocat în mod demn, independent şi cu probitate. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"

Art. 19
Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecătorii.
Avocatul definitiv are dreptul să pună concluzii la tribunale, ca instanţe de fond, după 2 ani de la definitivare, la tribunale, ca instanţe de recurs, şi la curţile de apel, după 3 ani de la definitivare, şi la Curtea Supremă de Justiţie, la Curtea de Conturi sau la Curtea Constituţională, după 8 ani de la definitivare.

Art. 20
Baroul are obligaţia să întocmească anual tabloul avocaţilor definitivi şi stagiari în ordine alfabetică, cu menţionarea numelui, prenumelui, titlului ştiinţific, datei înscrierii în barou, sediului profesional, formei de exercitare a profesiei şi a instanţelor la care au dreptul să pună concluzii.
A doua parte a tabloului va cuprinde cabinetele asociate şi societăţile civile profesionale, cu indicarea sediului şi a avocaţilor componenţi.
Prin grija baroului, tabloul anual al avocaţilor şi modificările intervenite sunt comunicate instanţelor judecătoreşti, organelor de urmărire penală şi autorităţilor administrative ale judeţului sau municipiului Bucureşti, precum şi Uniunii Avocaţilor din România.

Art. 21
Consiliul baroului emite decizii de trecere pe tabloul avocaţilor incompatibili, la cerere sau din oficiu, iar reînscrierea pe tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei se face numai la cerere, după încetarea stării de incompatibilitate.
Decizia de primire în profesie va fi anulată de consiliul baroului, dacă cel primit nu renunţă în termen de două luni la situaţia care constituie caz de incompatibilitate.

Art. 22
Exercitarea oricărei activităţi de asistenţă juridică specifică profesiei de avocat, de către persoana care nu este înscrisă în tabloul avocaţilor, constituie infracţiune şi se sancţionează potrivit legii penale.

Secţiunea II: Încetarea şi suspendarea calităţii de avocat

Art. 23
Calitatea de avocat încetează:
a)prin renunţare scrisă la exerciţiul profesiei;
b)prin deces;
c)prin dobândirea calităţii de pensionar;
d)dacă împotriva avocatului s-a luat măsura excluderii din profesie ca sancţiune disciplinară;
e)dacă avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală şi care-l face nedemn de a fi avocat, conform legii.

Art. 24
Calitatea de avocat este suspendată:
a)în caz de incompatibilitate;
b)pe perioada interdicţiei de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească sau disciplinară;
c)în caz de neplată a taxelor şi a contribuţiilor profesionale timp de 6 luni de la scadenţa acestora până la lichidarea lor integrală.

CAPITOLUL III: Drepturile şi îndatoririle avocatului

Secţiunea I: Drepturile avocaţilor

Art. 25
Avocatul înscris în tabloul baroului are dreptul să asiste şi să reprezinte orice persoană fizică sau juridică, în temeiul unui contract încheiat în formă scrisă, care dobândeşte dată certă prin înregistrarea în registrul oficial de evidenţă.
Atât avocatul cât şi clientul au dreptul să renunţe la contractul de asistenţă juridică, în condiţiile prevăzute în statut.

Art. 26
Avocatul are dreptul de a alege şi de a fi ales în organele de conducere ale profesiei, în condiţiile prevăzute în prezenta lege şi în statut.

Art. 27
Pentru activitatea sa profesională, avocatul are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul clientului său.
Contestaţiile şi reclamaţiile privind onorariile se soluţionează de consiliul baroului. Deciziile consiliului baroului pot fi atacate cu plângere la Comisia permanentă, a cărei soluţie este definitivă.

Art. 28
Avocatul este îndreptăţit la asigurare socială în condiţiile prevăzute de legea Casei de Asigurări a Avocaţilor.
Timpul servit în avocatură este considerat vechime în muncă.

Art. 29
În scopul asigurării secretului profesional, actele şi lucrările cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau în cabinetul acestuia sunt inviolabile. Percheziţionarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului său nu poate fi făcută decât de procuror în temeiul unui mandat emis anticipat în acest scop, confirmat de prim-procurorul Parchetului de pe lângă tribunalul judeţean.
Nu vor putea fi ascultate şi înregistrate, cu nici un fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale avocatului şi nici nu va putea fi interceptată şi înregistrată corespondenţa sa cu caracter profesional, decât în condiţiile şi cu procedura prevăzute de lege.

Art. 30
Contactul dintre avocat şi clientul său nu poate fi stânjenit sau controlat, direct sau indirect, de nici un organ al statului.

Art. 31
Avocatul care profesează individual, cabinetul asociat şi societatea civilă profesională au dreptul la sediu profesional în circumscripţia baroului în care sunt înscrişi şi la sedii secundare în alt barou din ţară sau din străinătate unde sunt luaţi în evidenţă.
Consiliul baroului stabileşte localitatea în care avocatul va avea sediul profesional, în scopul asigurării asistenţei juridice la toate instanţele judecătoreşti şi la organele de urmărire penală din judeţul respectiv sau din municipiul Bucureşti.

Art. 32
Ministerul Justiţiei asigură spaţiile necesare desfăşurării activităţii avocaţilor în sediul instanţelor judecătoreşti.

Art. 33
În exercitarea profesiei, avocaţii sunt ocrotiţi de lege, fără a putea fi asimilaţi funcţionarului public sau altui salariat.
Insulta, calomnia ori ameninţarea săvârşite împotriva avocatului în timpul exercitării profesiei şi în legătură cu aceasta se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Lovirea sau alte acte de violenţă săvârşite împotriva avocatului în condiţiile alin. 2 se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a părţii vătămate, iar pentru faptele prevăzute la alin. 3, şi din oficiu. Retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.
Avocatul este obligat să respecte solemnitatea şedinţelor de judecată şi să nu folosească expresii jignitoare faţă de completul de judecată, faţă de ceilalţi avocaţi sau faţă de părţile din proces.
Avocatul nu răspunde penal pentru susţinerile făcute, oral sau în scris, în faţa instanţei de judecată sau a altor organe, dacă aceste susţineri sunt în legătură cu apărarea şi necesare cauzei ce i-a fost încredinţată.

Secţiunea II: Îndatoririle avocaţilor

Art. 34
Avocatul este dator să studieze temeinic cauzele care i-au fost încredinţate, angajate sau din oficiu, să se prezinte la fiecare termen la instanţele de judecată sau la organele de urmărire penală ori la alte instituţii, conform mandatului încredinţat, să manifeste conştiinciozitate şi probitate profesională, să pledeze cu demnitate faţă de judecători şi de părţile din proces, să depună concluzii scrise sau note de şedinţă ori de câte ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta sau instanţa de judecată dispune în acest sens.

Art. 35
Avocatul este obligat să acorde asistenţă juridică în cauzele în care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de către barou.

Art. 36
Avocatul este obligat să participe la toate şedinţele convocate de consiliul baroului, la activităţile profesionale şi la şedinţele organelor de conducere din care face parte. Absentarea repetată şi în mod nejustificat constituie abatere disciplinară.

Art. 37
Avocatul este obligat să ţină evidenţele cerute de lege şi de statut cu privire la cauzele în care s-a angajat şi să achite cu regularitate taxele şi contribuţiile stabilite pentru formarea bugetului baroului, bugetului Uniunii Avocaţilor din România şi bugetului Casei de Asigurări a Avocaţilor.

Art. 38
Avocatul este obligat să restituie actele ce i s-au încredinţat persoanei de la care le-a primit.

Art. 39
Avocatul nu poate asista sau reprezenta părţi cu interese contrare în aceeaşi cauză sau în cauze conexe şi nu poate pleda împotriva părţii care l-a consultat mai înainte în legătură cu aspectele litigioase concrete ale pricinii.
Avocatul nu poate fi ascultat ca martor şi nu poate furniza relaţii nici unei autorităţi sau persoane cu privire la cauza care i-a fost încredinţată, decât dacă are dezlegarea prealabilă, expresă şi scrisă din partea tuturor clienţilor săi interesaţi în cauză.
Calitatea de martor are întâietate faţă de calitatea de avocat cu privire la faptele şi împrejurările pe care acesta le-a cunoscut înainte de a fi devenit apărător sau reprezentant al vreunei părţi în cauză.
Dacă a fost ascultat ca martor, avocatul nu mai poate desfăşura nici o activitate profesională în acea cauză.
Avocatul nu poate îndeplini funcţia de expert sau de traducător în cauza în care este angajat apărător.

Art. 40
După 6 luni de la adoptarea statutului, avocatul este obligat să poarte robă în faţa instanţelor judecătoreşti, cu excepţia judecătoriilor.
Caracteristicile robei vor fi stabilite prin statut.
Purtarea robei în afara incintei instanţei judecătoreşti este interzisă, cu excepţia cazurilor în care avocatul este delegat de organele baroului sau ale Uniunii Avocaţilor din România să reprezinte profesia într-o ocazie care impune această ţinută.

Art. 41
Este interzis avocatului ca, în mod nemijlocit sau prin persoane interpuse, să folosească procedee incompatibile cu demnitatea profesiei în scopul dobândirii clientelei.
De asemenea, este interzis avocatului să folosească mijloace de reclamă sau de publicitate în acelaşi scop. Statutul stabileşte cazurile şi măsura în care avocatul poate informa publicul cu privire la exercitarea profesiei sale.

CAPITOLUL IV: Organizarea profesiei de avocat

Secţiunea I: Baroul

Art. 42
Profesia de avocat este organizată şi funcţionează în baza principiului autonomiei, în limitele competenţelor prevăzute în prezenta lege.
Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret.
Organele de conducere colegiale iau hotărâri numai prin vot deschis. Deliberările şi votul constituie secret profesional.

Art. 43
Baroul este constituit din toţi avocaţii dintr-un judeţ sau din municipiul Bucureşti. Sediul baroului este în oraşul de reşedinţă al judeţului, respectiv în municipiul Bucureşti.
Baroul are personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu.
Contribuţia avocaţilor la realizarea bugetului este stabilită de consiliul baroului.
Patrimoniul baroului poate fi folosit în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile legii.

Art. 44
Organele de conducere ale baroului sunt:
a)adunarea generală;
b)consiliul;
c)decanul.

Art. 45
(1)Adunarea generală este formată din toţi avocaţii înscrişi în tabloul baroului cu drept de exercitare a profesiei.

(2)Adunarea generală are următoarele competenţe:
a)stabileşte măsuri pentru exercitarea profesiei în baroul respectiv, în limitele legii şi ale statutului;
b)alege şi revocă decanul, membrii consiliului, membrii comisiei de cenzori şi pe cei ai comisiei de disciplină. Decanul este ales pentru un mandat de 4 ani şi poate fi reales o singură dată. Decanul se alege dintre avocaţii cu o vechime de minimum 8 ani în profesie;
c)alege delegaţii baroului la Congresul avocaţilor;
d)aprobă proiectul de buget al baroului şi dă descărcare consiliului cu privire la activitatea şi gestiunea sa.

Art. 46
Adunarea generală ordinară se întruneşte anual, în primul trimestru, la convocarea consiliului baroului.
Convocarea se face prin afişare la sediul baroului şi al tuturor instanţelor judecătoreşti din raza acestuia, precum şi prin publicare într-un ziar local, cu cel puţin 15 zile înainte de data stabilită.
Adunarea generală extraordinară poate fi convocată de consiliul sau de comisia de cenzori ale baroului.
La cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului, consiliul este obligat să convoace adunarea generală extraordinară în termen de cel mult 15 zile de la primirea cererii. În acest caz, procedura convocării va fi efectuată cu cel puţin 7 zile înainte de data stabilită.
Şedinţa adunării generale este condusă de decan împreună cu 5 membri aleşi prin vot deschis de cei prezenţi, dintre care unul va fi desemnat secretar. În caz de alegere sau de revocare a decanului ori a membrilor consiliului, nici unul dintre aceştia nu va face parte din prezidiu, iar şedinţa va fi condusă de cel mai în vârstă membru prezent.

Art. 47
Adunarea generală este legal constituită cu participarea majorităţii membrilor săi.
În cazul când numărul legal nu este întrunit, prezidiul adunării generale, de faţă cu cei prezenţi, stabileşte o nouă adunare generală în termen de cel mult 15 zile. Consiliul baroului are obligaţia să îndeplinească procedura convocării cu cel puţin 7 zile înainte de data fixată.
Adunarea generală convocată în aceste condiţii este legal constituită cu participarea a cel puţin o treime din numărul total al membrilor săi.
În toate cazurile, hotărârile se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

Art. 48
(1)Consiliul baroului este format din 5 până la 15 membri, aleşi pe o perioadă de 4 ani. Decanul şi prodecanul se includ în acest număr.

(2)Consiliul baroului are următoarele competenţe:
a)adoptă măsuri pentru aplicarea şi respectarea prevederilor prezentei legi şi ale statutului de către toţi membrii baroului;
b)aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Uniunii Avocaţilor din România şi ale adunării generale a baroului;
c)întocmeşte, modifică şi dă publicităţii tabloul anual al avocaţilor, comunicându-l celor în drept împreună cu modificările intervenite în cursul anului;
d)organizează controlul deontologic profesional;
e)verifică şi constată îndeplinirea condiţiilor legale ale cererilor de înscriere în profesie;
f)avizează cererile de primire în profesie cu scutire de examen;
g)decide asupra ridicării stării de incompatibilitate;
h)ia act de cererile de transfer sau de detaşare în cadrul baroului;
i)verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute în prezenta lege şi în statut cu privire la formele de exercitare a profesiei, organizează şi ţine evidenţa acestora;
j)ia act de convenţiile de grupare sau de asociere a cabinetelor şi de contractele de constituire a societăţilor civile profesionale;
k)organizează cercurile de studii şi editează publicaţiile baroului;
l)organizează activitatea de asistenţă juridică în cazurile prevăzute de lege şi statut;
m)sesizează comisia de disciplină cu judecarea abaterilor avocaţilor;
n)suspendă din exercitarea profesiei, pe durata neplăţii taxelor, pe avocatul care nu plăteşte taxele şi contribuţiile prevăzute de lege şi de statut timp de 6 luni de la scadenţa acestora, dacă i s-a dat avertisment pentru neplata acestora şi nu s-a conformat;
o)soluţionează contestaţiile şi reclamaţiile privind onorariile;
p)supune aprobării adunării generale cota de contribuţie a avocaţilor la bugetul baroului;
r)acceptă donaţiile şi legatele făcute baroului;
s)aprobă statul de funcţii şi angajează personalul baroului;
t)întocmeşte proiectul de buget şi administrează patrimoniul baroului;
u)prezintă anual adunării generale, spre aprobare, raportul său de activitate şi de gestiune;
v)alege pe prodecanul baroului.

Art. 49
Consiliul baroului lucrează legal în prezenţa a două treimi din numărul membrilor săi şi ia hotărâri valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

Art. 50

(1)Decanul baroului are următoarele competenţe:
a)reprezintă baroul în raporturile acestuia cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate;
b)convoacă şi prezidează şedinţele consiliului baroului;
c)aprobă cererile de asistenţă juridică gratuită;
d)exercită căile de atac împotriva hotărârilor comisiei de disciplină şi împotriva deciziilor consiliului baroului pentru care sunt prevăzute căi de atac;
e)ordonanţează cheltuielile baroului;
f)ia măsuri privind conducerea baroului care nu sunt de competenţa adunării generale sau a consiliului baroului.
(2)Prodecanul este înlocuitorul de drept al decanului. Dacă decanul şi prodecanul sunt în imposibilitate temporară de a-şi exercita funcţiile, consiliul baroului poate delega un consilier pentru a îndeplini, parţial sau în totalitate, atribuţiile decanului.

Art. 51
Avocatul nemulţumit de deciziile decanului le poate ataca la consiliul baroului, iar pe cele date de consiliu, la Consiliul Uniunii Avocaţilor din România, potrivit legii şi statutului.

Secţiunea II: Uniunea Avocaţilor din România

Art. 52
Uniunea Avocaţilor din România este formată din toţi avocaţii înscrişi în barouri şi are sediul în municipiul Bucureşti.
Uniunea are personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu. Bugetul uniunii se formează din contribuţia barourilor în cote stabilite de consiliul uniunii. Patrimoniul uniunii poate fi folosit în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile legii.
Nici un barou nu poate funcţiona în afara uniunii.

Art. 53
Organele de conducere ale Uniunii Avocaţilor din România sunt:
a)Congresul avocaţilor;
b)consiliul;
c)comisia permanentă;
d)preşedintele.

Art. 54
Congresul avocaţilor este constituit din câte un delegat pentru 30 de avocaţi din fiecare barou, decanii barourilor şi ceilalţi membri ai consiliului uniunii.
Congresul ordinar se întruneşte anual, la convocarea consiliului uniunii.
La cererea majorităţii barourilor, consiliul uniunii este obligat să convoace congresul în şedinţă extraordinară.

Art. 55
Convocarea congresului se face cu cel puţin o lună înainte de data stabilită, prin înştiinţarea în scris a barourilor şi prin publicare într-un ziar central. Consiliile barourilor sunt obligate să afişeze data convocării şi ordinea de zi la sediul baroului şi la instanţele judecătoreşti din raza acestora.
Barourile sunt obligate să-şi aleagă delegaţii cu cel puţin 10 zile înainte de congres.
Congresul este legal constituit în prezenţa a două treimi din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

Art. 56

(1)Congresul avocaţilor are următoarele competenţe:
a)analizează şi aprobă raportul anual al consiliului uniunii;
b)alege Comisia de cenzori şi Consiliul de conducere al Casei de Asigurări a Avocaţilor;
c)face propuneri autorităţilor cu drept de iniţiativă legislativă cu privire la profesia de avocat;
d)stabileşte liniile directoare privind elaborarea sau modificarea statutului profesiei;
e)adoptă hotărâri privitoare la relaţiile dintre barouri, perfecţionarea pregătirii profesionale, respectarea regulilor deontologice ale profesiei;
f)alege şi revocă pe membrii consiliului uniunii care nu au funcţia de decan;
g)alege şi revocă pe membrii Comisiei Superioare de Disciplină, fiecare barou având dreptul la câte un reprezentant.
Competenţa şi procedura de judecată se stabilesc prin statut;
h)aprobă bugetul uniunii şi al Casei de Asigurări a Avocaţilor şi stabileşte cotele de contribuţii ale barourilor.
(2)Hotărârile congresului sunt definitive şi obligatorii pentru toate organele profesiei.

Art. 57
Consiliul uniunii este format din decanii barourilor şi câte un membru la 100 de avocaţi de la fiecare barou care depăşeşte acest număr.
Membrii consiliului uniunii sunt aleşi pe timp de 4 ani. În caz de schimbare a decanului unui barou, noul decan înlocuieşte de drept pe predecesorul său. Celelalte vacanţe sunt completate la proximul Congres al avocaţilor.

Art. 58
Consiliul uniunii se întruneşte trimestrial şi ori de câte ori este nevoie. El are următoarele atribuţii:
a)aduce la îndeplinire hotărârile Congresului avocaţilor;
b)dezbate, adoptă şi modifică statutul profesiei;
c)adoptă regulamentele privind organizarea examenelor de admitere în profesie şi definitivare;
d)alege şi revocă pe preşedintele uniunii, vicepreşedinţii şi membrii comisiei permanente. Preşedintele şi vicepreşedinţii sunt aleşi pentru un mandat de 4 ani dintre avocaţii cu o vechime mai mare de 10 ani în profesie;
e)stabileşte tarifele minime de onorarii unice pe ţară;
f)întocmeşte proiectul de buget al uniunii şi al Casei de Asigurări a Avocaţilor şi le supune spre aprobare congresului;
g)aprobă primirea în profesia de avocat în toate cazurile prevăzute de lege;
h)soluţionează contestaţiile împotriva deciziilor comisiei permanente privind scutirea de examen;
i)soluţionează contestaţiile împotriva deciziilor consiliilor barourilor prin care s-au respins cererile de transfer şi de detaşare.

Art. 59
Consiliul uniunii lucrează legal în prezenţa a două treimi din numărul membrilor săi şi ia hotărâri valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

Art. 60
(1)Comisia permanentă se compune din 15 membri, dintre care 5 din Baroul municipiului Bucureşti şi 10 din celelalte barouri din ţară. Preşedintele şi vicepreşedinţii se includ în acest număr.
(2)Comisia permanentă are următoarele competenţe:
a)asigură activitatea permanentă a uniunii;
b)elaborează proiectele statutului şi ale regulamentelor examenelor de primire în profesie şi de definitivare;
c)organizează examenele de intrare în profesie şi de definitivare;
d)acordă scutire de examen juriştilor care îndeplinesc condiţiile cerute de prezenta lege, cu avizul consultativ al consiliului baroului respectiv;
e)organizează serviciul statistic general al avocaţilor;
f)organizează, la cererea barourilor, cercuri de studii facultative şi editează publicaţiile uniunii;
g)înfiinţează Casa Centrală de Credit şi Ajutor a Avocaţilor şi îi coordonează activitatea;
h)acceptă donaţiile şi legatele făcute uniunii;
i)angajează personalul şi asigură executarea bugetului uniunii;
j)întocmeşte raportul anual de activitate şi gestiune, pe care îl supune aprobării consiliului uniunii.

Art. 61
Comisia permanentă lucrează legal în prezenţa a două treimi din numărul membrilor săi şi ia hotărâri valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

Art. 62
(1)Preşedintele uniunii are următoarele atribuţii:
a)reprezintă uniunea în relaţiile cu persoane fizice şi juridice din ţară şi din străinătate;
b)încheie convenţii şi contracte în numele uniunii, cu autorizarea comisiei permanente;
c)convoacă şi conduce şedinţele consiliului uniunii şi ale comisiei permanente;
d)ordonanţează cheltuielile bugetare ale uniunii.
(2)Vicepreşedinţii uniunii sunt înlocuitori de drept ai preşedintelui, în ordinea stabilită de consiliul uniunii.

CAPITOLUL V: Asistenţa judiciară

Art. 63
Baroul asigură asistenţa judiciară în toate cazurile în care apărarea este obligatorie potrivit legii, precum şi la cererea instanţelor de judecată, a organelor de urmărire penală sau a organelor administraţiei publice locale în cazurile în care acestea apreciază că persoanele se găsesc în imposibilitate vădită de a plăti onorariul.
În cazuri de excepţie, dacă drepturile persoanei lipsite de mijloace materiale ar fi prejudiciate prin întârziere, decanul baroului poate aproba acordarea de asistenţă gratuită.
Baroul organizează servicii de asistenţă judiciară la sediile tuturor instanţelor de judecată din judeţ, care asigură asistenţa juridică şi la organele de urmărire penală locale, conduse de câte un avocat definitiv, numit de consiliul baroului, şi coordonate de un membru al consiliului.

Art. 64
În cauzele în care asistenţa judiciară este acordată din oficiu la cererea instanţelor de judecată sau a organelor de urmărire penală, plata onorariilor se face din fondurile Ministerului Justiţiei.
În cauzele în care asistenţa judiciară este acordată din oficiu la cererea organelor administraţiei publice locale, plata onorariilor se face din fondurile acestor organe.

CAPITOLUL VI: Răspunderea disciplinară

Art. 65
Avocatul răspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi sau ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum şi pentru orice fapte săvârşite în legătură cu profesia sau în afara acesteia, care sunt de natură a prejudicia onoarea şi prestigiul profesiei sau ale instituţiei.
Avocatul care conduce asistenţa judiciară de pe lângă fiecare instanţă este obligat să sesizeze în scris consiliului baroului faptele comise de orice avocat, în condiţiile prevederilor primului alineat.
Instanţele judecătoreşti şi parchetele Ministerului Public sunt obligate să înainteze consiliului baroului orice plângere făcută împotriva unui avocat şi să-l înştiinţeze despre orice acţiune de urmărire penală sau de judecată pornită împotriva unui avocat.

Art. 66
Anchetarea abaterii şi exercitarea acţiunii disciplinare sunt de competenţa consiliului baroului.
Anchetarea abaterii şi exercitarea acţiunii disciplinare privind pe membrii organelor de conducere ale uniunii şi pe decanii barourilor sunt de competenţa comisiei permanente a uniunii.
Membrii comisiei permanente care sunt anchetaţi nu pot participa la dezbaterile privind luarea deciziei de exercitare a acţiunii disciplinare.
În toate cazurile, acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârşirii abaterii.

Art. 67
(1)În cadrul fiecărui barou se organizează şi funcţionează o comisie de disciplină care judecă, în primă instanţă şi în complet de 3 membri, abaterile disciplinare săvârşite de avocaţii din acel barou.
(2)În cadrul Uniunii Avocaţilor din România funcţionează Comisia Superioară de Disciplină, independentă de conducerea uniunii, care judecă:
a)ca instanţă de fond, în complet de 3 membri, abaterile membrilor organelor de conducere ale uniunii şi ale decanilor barourilor;
b)ca instanţă de recurs, în complet de 5 membri.
(3)Recursul declarat împotriva deciziei Comisiei Superioare de Disciplină, ca instanţă de fond, este judecat de consiliul uniunii, constituit ca instanţă disciplinară în plenul său, mai puţin cel în cauză.
(4)Procedura judecării abaterilor este prevăzută în statut şi se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.

Art. 68
(1)Sancţiunile disciplinare sunt:
a)mustrarea;
b)avertismentul;
c)amenda de la 10.000 lei la 100.000 lei, care se face venit la bugetul baroului. Plata amenzii se va face în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii disciplinare. Neachitarea în acest termen atrage suspendarea de drept din exerciţiul profesiei până la achitarea sumei;
d)interdicţia de a exercita profesia pe o perioadă de la o lună la un an;
e)excluderea din profesie.
(2)În perioada interdicţiei, avocatul nu poate presta sub nici o formă asistenţă juridică, nu poate face uz de calitatea de avocat şi nu poate participa la activitatea organelor profesiei.
(3)Împotriva deciziei disciplinare pot declara recurs persoana interesată, decanul baroului şi preşedintele uniunii, în termen de 15 zile de la comunicare.

Art. 69
În caz de abatere evidentă şi gravă, instanţa disciplinară poate lua măsura suspendării avocatului din exerciţiul profesiei până la judecarea definitivă a cauzei.
Împotriva încheierii prin care s-a luat această măsură se poate declara recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Recursul este suspensiv de executare şi va fi soluţionat de urgenţă.

CAPITOLUL VII: Casa de Asigurări a Avocaţilor

Art. 70
În cadrul Uniunii Avocaţilor din România este organizată şi funcţionează Casa de Asigurări a Avocaţilor, în scopul stabilirii şi acordării pensiilor şi ajutoarelor sociale cuvenite avocaţilor şi urmaşilor acestora cu drepturi proprii la pensie, în condiţiile prevăzute de legea specială.

Art. 71
Sunt membri ai Casei de Asigurări a Avocaţilor toţi avocaţii în activitate, avocaţii pensionari şi urmaşii acestora cu drepturi proprii la pensie şi la ajutoare sociale.
Avocatul înscris în barou, cu drept de exerciţiu al profesiei, este obligat să contribuie, în condiţiile legii, la constituirea fondului Casei de Asigurări a Avocaţilor. Avocaţii pot face parte şi din alte forme de asigurări sociale.

Art. 72
Perioada de timp în care un avocat este deputat sau senator este luată în calcul la stabilirea vechimii în avocatură. Indemnizaţia de parlamentar şi celelalte drepturi băneşti încasate se consideră venituri din profesie şi se iau în calcul la stabilirea pensiei de către Casa de Asigurări a Avocaţilor.
Raporturile băneşti între Casa de Asigurări a Avocaţilor şi asigurările sociale de stat se reglementează potrivit legii.

Art. 73
Casa de Asigurări a Avocaţilor are personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu. Sediul său este în municipiul Bucureşti. Patrimoniul său poate fi folosit în activităţi economice producătoare de venituri, în condiţiile legii, cu autorizarea consiliului uniunii.

Art. 74
Casa de Asigurări a Avocaţilor este condusă şi administrată de un consiliu format din 5 membri, dintre care 3 avocaţi în activitate şi 2 avocaţi pensionari, aleşi de congres pe o perioadă de 4 ani.
Consiliul alege din rândurile sale un preşedinte şi un vicepreşedinte.

Art. 75
Controlul financiar al Casei de Asigurări a Avocaţilor se exercită de către comisia de cenzori, compusă din 3 membri, dintre care 2 avocaţi în activitate şi un avocat pensionar.
Barourile şi avocaţii sunt obligaţi să pună la dispoziţia comisiei de cenzori şi a inspectorilor financiari ai Casei de Asigurări a Avocaţilor toate datele privind veniturile asupra cărora se reţine contribuţia pentru fondul de pensii şi ajutoare sociale.

CAPITOLUL VIII: Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 76
(1)Prezenta lege va fi pusă în aplicare astfel:
a)până la alegerea noilor organe, conducerea şi celelalte activităţi privind exercitarea profesiei de avocat vor fi îndeplinite de organele existente;
b)în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, membrii barourilor vor prezenta decanatelor datele şi documentele necesare înscrierii în baroul avocaţilor şi opţiunea pentru forma de exercitare a profesiei;
c)în acelaşi termen barourile vor organiza adunări generale pentru alegerea organelor de conducere, a comisiilor de cenzori, a comisiilor de disciplină şi a delegaţilor la Congresul avocaţilor;
d)consiliul uniunii va convoca Congresul avocaţilor în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi;
e)consiliul uniunii nou-ales va adopta statutul profesiei în cel mult 90 de zile de la alegerea sa.
(2)De la data adoptării statutului, avocaţii vor exercita profesia în una dintre formele pentru care au optat, potrivit prezentei legi.
(3)Actualele birouri de avocaţi, prevăzute de Decretul-lege nr. 90/1990 privind unele măsuri pentru organizarea şi exercitarea avocaturii în România, îşi pot continua activitatea, în aceleaşi condiţii, pe o perioadă de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. 77
Cheltuielile efectuate pentru investiţii, dotări şi alte utilităţi, necesare cabinetelor de avocaţi şi celorlalte forme de exercitare a profesiei, care se înfiinţează în temeiul art. 5 din prezenta lege, se scad din veniturile impozabile pe o durată de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 78
La data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele fizice sau juridice, care au fost autorizate în baza altor legi să acorde consultanţă juridică, îşi încetează această activitate.

Art. 79
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Decretul nr. 281/1954 privind organizarea şi exercitarea avocaturii, publicat în Buletinul Oficial nr. 34 din 21 iulie 1954, republicat în Buletinul Oficial nr. 11 din 6 martie 1958, cu modificările ulterioare, şi Decretul nr. 191/1977 (Legea nr. 27) privind reglementarea plăţii onorariilor pentru asistenţa juridică acordată persoanelor având domiciliul sau sediul în străinătate, publicat în Buletinul Oficial nr. 55 din 29 iunie 1977, precum şi Decretul-lege nr. 90 din 28 februarie 1990 privind unele măsuri pentru organizarea şi exercitarea avocaturii în România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 1 martie 1990, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
-****-
Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 10 mai 1993 şi de Camera Deputaţilor în şedinţa din 13 decembrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României, şi a fost reexaminată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 30 mai 1995 şi de Senat în şedinţa din 1 iunie 1995, potrivit art. 145 alin. (1) din Constituţia României, în urma Deciziei Curţii Constituţionale nr. 45 din 2 mai 1995.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ADRIAN NĂSTASE
PREŞEDINTELE SENATULUI
prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN
Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 116 din data de 9 iunie 1995