Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 425 din 31/07/2001

privind exercitarea profesiunii de asistent medical, înfiintarea, organizarea si functionarea Ordinului Asistentilor Medicali din România
 

CAPITOLUL I

Exercitarea profesiunii de asistent medical
 

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii generale
 

Art. 1. - (1) Exercitarea profesiunii de asistent medical cu profil clinic sau paraclinic este un drept al oricărei persoane fizice, cetăţean român sau străin, posesor al diplomei de asistent medical, eliberată de o instituţie de învăţământ recunoscută de lege, şi având competenţa necesară pentru participarea la îngrijirea sănătăţii persoanei, a familiei şi a comunităţii.

(2) Exercitarea profesiunii de asistent medical cu profil clinic sau paraclinic este autorizată de Ministerul Sănătăţii şi Familiei.

Art. 2. - Asistentul medical, prin natura profesiunii sale, nu poate fi considerat funcţionar public şi nici nu va putea fi asimilat funcţionarului public, conform legii.

Art. 3. - Profesiunea de asistent medical cuprinde responsabilităţi care rezultă din prescripţia medicală şi din fişa postului.

Art. 4. - Autorizarea pentru practica profesiunii de asistent medical se face conform reglementărilor privind înscrierea în Registrul unic al asistenţilor medicali, elaborate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei.

Art. 5. - Profesiunea de asistent medical poate fi exercitată de către persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:

a) este posesoare a diplomei de absolvire a unei forme de învăţământ de specialitate, de stat sau privat, acreditată în condiţiile legii;

b) este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea acestei profesiuni;

c) este autorizată să practice această profesiune prin înscrierea în Registrul unic al asistenţilor medicali, ţinut la Ministerul Sănătăţii şi Familiei.

Art. 6. - Asistentul medical poate practica profesiunea în unităţi medico-sanitare de stat sau private şi în instituţii de învăţământ şi cercetare cu profil medical.

Art. 7. - Asistentul medical angajat în unităţi medico-sanitare din reţeaua de stat sau privată are obligaţii ce decurg din normele şi reglementările legale, din prevederile contractului individual de muncă şi din regulamentele de ordine interioară.

Art. 8. - Protecţia asistentului medical pentru riscurile ce decurg din practica profesională se realizează de angajator prin societăţile de asigurări.

Art. 9. - Conţinutul şi caracteristicile activităţii asistentului medical sunt:

a) efectuează îngrijiri de natură preventivă, curativă şi recuperatorie ale persoanei, familiei şi comunităţii, în limita competenţelor sale;

b) participă la programe de educaţie sanitară a populaţiei;

c) participă la formarea practică a viitorilor asistenţi medicali;

d) participă, sub îndrumarea medicilor, la cercetarea în domeniul medical şi al îngrijirilor pentru sănătate;

e) participă alături de alte categorii de personal la protejarea mediului ambiant.
 

SECŢIUNEA a 2-a

Formarea, perfecţionarea şi specializarea asistentului medical
 

Art. 10. - Formarea asistentului medical se realizează în instituţii de învăţământ recunoscute de lege, în baza programelor elaborate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi de Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Finanţarea şcolarizării asistenţilor medicali în sistemul de stat, prin şcoli postliceale sanitare, se face de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cifra de şcolarizare fiind stabilită în colaborare cu Ministerul Sănătăţii şi Familiei.

Art. 11. - Asistentul medical are obligaţia profesională de a se pregăti prin programe de formare continuă, elaborate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei, cu consultarea Ordinului Asistenţilor Medicali din România, şi de a fi atestat periodic.

Art. 12. - Specializarea asistentului medical se realizează prin programe având conţinut şi durată specifice, conform cerinţelor, în instituţii abilitate scopului propus.

Art. 13. - Angajarea şi promovarea profesională sau administrativă a asistentului medical în sistemul sanitar public se realizează prin concurs, potrivit legii.

Art. 14. - Formele de pregătire, specializare şi perfecţionare profesională, efectuate de asistentul medical în străinătate, sunt asimilate celor echivalente în ţară, potrivit reglementărilor în vigoare.
 

SECŢIUNEA a 3-a

Norme de etică şi deontologie profesională
 

Art. 15. - În exercitarea profesiunii asistentul medical respectă demnitatea fiinţei umane şi principiile eticii, dând dovadă de responsabilitate profesională şi morală, acţionând întotdeauna în interesul pacientului, familiei pacientului şi al comunităţii.

Art. 16. - În exercitarea profesiunii asistentul medical are obligaţia fundamentală de a îndeplini, conform competenţelor, responsabilităţilor sale şi deciziilor medicului, orice activitate pentru a evita punerea în pericol a vieţii pacientului.

Art. 17 - Asistentul medical este obligat să păstreze secretul profesional, iar informaţiile referitoare la pacienţi, obţinute în urma sau în legătură cu exercitarea profesiunii sale, nu pot fi împărtăşite altei persoane din afara echipei medicale, cu excepţia cazurilor prevăzute în mod expres de lege.

Art. 18. - Asistentul medical are obligaţia de a lua măsuri de acordare a primului ajutor medical, indiferent de persoana, locul sau de situaţia în care se găseşte.

Art. 19. - Litigiile sau abaterile de la etica profesională se analizează, după caz, de către şeful echipei medicale, de conducerea unităţii şi de Colegiul Medicilor din România, cu participarea unui reprezentant desemnat de Ordinul Asistenţilor Medicali din România, potrivit Codului de etică şi deontologie profesională al asistentului medical.
 

SECŢIUNEA a 4-a

Relaţii care se stabilesc în exercitarea profesiunii de asistent medical
 

Art. 20. - Activitatea asistentului medical se desfăşoară individual, conform unui plan stabilit de către medic, sau în cadrul unei echipe medicale, în funcţie de natura activităţii.

Art. 21. - Asistentul medical se subordonează medicului şi recunoaşte rolul lui şi al celorlalţi membri ai echipei medicale, participând la menţinerea relaţiilor amiabile în cadrul acesteia şi contribuind la calitatea actului medical.

Art. 22. - Relaţiile dintre asistenţii medicali se bazează pe corectitudine, colaborare, respect reciproc şi solidaritate profesională, potrivit Codului de etică şi deontologie profesională al asistentului medical.
 

CAPITOLUL II

Ordinul Asistenţilor Medicali din România
 

SECŢIUNEA 1

Caracteristici generale
 

Art. 23. - (1) Ordinul Asistenţilor Medicali din România se înfiinţează ca organizaţie profesională, neguvernamentală, apolitică, nonprofit şi cu personalitate juridică, care reprezintă interesele profesionale ale asistenţilor medicali membri.

(2) Ordinul Asistenţilor Medicali din România cuprinde asistenţi medicali autorizaţi să practice profesiunea de asistent medical în unităţi ale Ministerului Sănătăţii şi Familiei sau ale altor ministere cu reţea sanitară proprie, precum şi în sectorul privat.

Art. 24. - Ordinul Asistenţilor Medicali din România are sediul central în municipiul Bucureşti.
 

SECŢIUNEA a 2-a

Atribuţiile Ordinului Asistenţilor Medicali din România
 

Art. 25. - Ordinul Asistenţilor Medicali din România are următoarele atribuţii:

a) apără prestigiul şi demnitatea profesională ale asistenţilor medicali membri în relaţiile cu terţe persoane fizice şi juridice;

b) apără şi promovează drepturile şi interesele profesionale ale membrilor săi;

c) emite norme cu caracter intern, cu respectarea dispoziţiilor legale;

d) elaborează şi supraveghează respectarea Codului de etică şi deontologie profesională al asistentului medical, adoptat după avizarea de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi de Colegiul Medicilor din România;

e) reprezintă membrii săi în relaţiile cu organizaţii neguvernamentale şi cu sindicate, pe plan intern şi internaţional;

f) desemnează reprezentanţi în situaţiile de judecare a cazurilor de abateri de la normele de etică şi deontologie profesională, precum şi de soluţionare a litigiilor;

g) colaborează cu Ministerul Sănătăţii şi Familiei în scopul elaborării reglementărilor privind înregistrarea în Registrul unic al asistenţilor medicali;

h) colaborează cu Ministerul Sănătăţii şi Familiei la formarea, specializarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale practice a asistenţilor medicali;

i) colaborează cu Ministerul Sănătăţii şi Familiei în scopul elaborării normelor specifice şi a reglementărilor privind profesiunea de asistent medical.
 

SECŢIUNEA a 3-a

Membrii Ordinului Asistenţilor Medicali din România
 

Art. 26. - Calitatea de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali din România se pierde ca urmare a suspendării sau anulării dreptului de exercitare a profesiunii de asistent medical.

Art. 27. - Membrii Ordinului Asistenţilor Medicali din România sunt obligaţi:

a) să respecte reglementările legale privind exercitarea profesiunii de asistent medical;

b) să respecte statutul Ordinului Asistenţilor Medicali din România privind exercitarea profesiunii de asistent medical;

c) să respecte şi să aplice normele de etică şi deontologie profesională.

Art. 28. - Veniturile Ordinului Asistenţilor Medicali din România se constituie din:

a) taxa de înscriere şi cotizaţiile lunare ale membrilor;

b) donaţii, sponsorizări, potrivit legii;

c) fonduri rezultate din manifestări culturale şi din drepturi editoriale;

d) alte surse, cu respectarea prevederilor legale.
 

SECŢIUNEA a 4-a

Organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali din România
 

Art. 29. - Ordinul Asistenţilor Medicali din România este organizat la nivel naţional, judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti.

Art. 30. - Organele de conducere ale Ordinului Asistenţilor Medicali din România la nivel judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, sunt:

a) consiliul judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti;

b) biroul consiliului.

Art. 31. - (1) Consiliile judeţene au un număr de membri proporţional cu numărul asistenţilor medicali înscrişi în evidenţă, după cum urmează:

a) până la 1.000 de asistenţi medicali înscrişi în registru 11 membri;

b) între 1.001-2.000 de asistenţi medicali înscrişi în registru - 15 membri;

c) între 2.001-4.000 de asistenţi medicali înscrişi în registru - 19 membri;

d) peste 4.000 de asistenţi medicali înscrişi în registru - 21 de membri.

(2) Consiliul constituit la nivelul municipiului Bucureşti este format din 25 de membri.

(3) Alegerea membrilor consiliilor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, se face prin vot secret, cu majoritate simplă, prin participarea a minimum două treimi din numărul total al delegaţilor aleşi de adunările generale locale, potrivit normei de reprezentare de un delegat la 20 de membri înscrişi în registru. Alegerea reprezentanţilor pentru Adunarea generală a Ordinului Asistenţilor Medicali din România se va face prin vot secret, cu majoritate simplă, potrivit normei de reprezentare de un delegat la 100 de membri înscrişi în registru. Alegerile sunt validate în prezenţa a două treimi din numărul total al delegaţilor. În cazul în care la conferinţa de alegeri nu sunt prezente două treimi din numărul total al delegaţilor, după două săptămâni se va organiza o altă conferinţă de alegeri al cărei rezultat va fi validat indiferent de numărul participanţilor.

(4) Consiliul judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, va alege dintre membrii săi un birou format din preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi un secretar.

(5) Funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte şi secretar sunt incompatibile cu funcţia corespunzătoare dintr-un sindicat profesional.

Art. 32. - Alegerile pentru organele de conducere ale Ordinului Asistenţilor Medicali din România, la nivel naţional, judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, se desfăşoară o dată la 4 ani.

Art. 33. - (1) Organizarea primelor alegeri la nivel naţional, judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, se desfăşoară în baza regulamentului elaborat de comisia electorală centrală, formată din:

a) 4 reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii şi Familiei;

b) 4 reprezentanţi ai Colegiului Medicilor din România;

c) câte un reprezentant al ministerelor cu reţea sanitară proprie;

d) 4 persoane desemnate de asociaţiile profesionale reprezentative ale asistenţilor medicali;

e) 4 persoane desemnate de sindicatele reprezentative ale asistenţilor medicali.

(1) Membrii primului consiliu naţional, consiliu judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, se aleg pe o durată de 2 ani.

Art. 34. - (1) Organele de conducere ale Ordinului Asistenţilor Medicali din România la nivel naţional sunt:

a) adunarea generală;

b) consiliul naţional;

c) biroul executiv.

(2) Organele de conducere ale Ordinului Asistenţilor Medicali din România îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile legale şi cu regulamentele proprii.

Art. 35. - (1) Adunarea generală a Ordinului Asistenţilor Medicali din România, constituită din reprezentanţii aleşi la nivel judeţean şi al municipiului Bucureşti, se întruneşte anual.

(2) Adunarea generală alege prin vot secret, cu majoritate simplă, membrii Consiliului Naţional al Ordinului Asistenţilor Medicali din România (Consiliul Naţional), în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul total al reprezentanţilor aleşi.

(3) Adunarea generală adoptă în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul total al reprezentanţilor aleşi Codul de etică şi deontologie profesională al asistentului medical, statutul şi Regulamentul de organizare şi funcţionare ale Ordinului Asistenţilor Medicali din România.

Art. 36. - (1) Consiliul Naţional este alcătuit din câte 2 reprezentanţi ai fiecărui judeţ, respectiv 4 reprezentanţi ai municipiului Bucureşti, şi câte 2 reprezentanţi din reţelele paralele, aleşi de către Adunarea generală a Ordinului Asistenţilor Medicali din România.

(2) Consiliul Naţional este legal constituit în prezenţa a jumătate plus unul din numărul membrilor săi şi hotărăşte cu majoritate simplă.

(3) Consiliul Naţional se întruneşte în sesiuni anuale, ordinare şi extraordinare.

(4) În cadrul Consiliului Naţional funcţionează comisii de specialitate.

Art. 37. - Ordinul Asistenţilor Medicali din România este coordonat între sesiunile Consiliului Naţional de biroul executiv.

Art. 38. - (1) Biroul executiv al Ordinului Asistenţilor Medicali din România asigură activitatea permanentă a acestuia, conform legii şi regulamentelor proprii.

(2) Biroul executiv este alcătuit din preşedinte, 3 vicepreşedinţi şi un secretar, aleşi prin vot secret de către membrii Consiliului Naţional.

(3) Funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte şi secretar sunt incompatibile cu funcţiile corespunzătoare dintr-un sindicat profesional.

Art. 39. - Persoanele care exercită funcţii de conducere la nivel judeţean sau naţional în structurile Ordinului Asistenţilor Medicali din România îşi menţin locul de muncă pe perioada în care îndeplinesc funcţiile respective.
 

SECŢIUNEA a 5-a

Proceduri şi sancţiuni
 

Art. 40. - (1) Membrilor Ordinului Asistenţilor Medicali din România care încalcă regulamentele specifice privind exercitarea profesiunii de asistent medical, precum şi Codul de etică şi deontologie profesională al asistentului medical li se aplică următoarele sancţiuni:

a) mustrare;

b) avertisment;

c) suspendarea temporară a calităţii de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali din România;

d) retragerea calităţii de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali din România şi propunerea către Ministerul Sănătăţii şi Familiei de anulare a autorizaţiei de practică profesională pentru o perioadă limitată sau definitiv.

(2) Sancţiunile prevăzute la alin. (1) lit. c) şi d) sunt de competenţa Consiliului Naţional.

Art. 41. - Concluziile anchetei şi sancţiunile aplicate se comunică în scris persoanei în cauză, consiliului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti al Ordinului Asistenţilor Medicali din România, persoanei juridice cosemnatare a contractului individual de muncă şi, după caz, Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi Colegiului Medicilor din România.

Art. 42. - (1) Contestaţiile împotriva sancţiunilor prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) şi b) se pot introduce la comisiile competente în termen de 30 de zile de la comunicare.

(2) Împotriva sancţiunilor prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. c) şi d) se poate introduce contestaţie la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi desfăşoară activitatea asistentul medical sancţionat, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancţiunii.

Art. 43. - Răspunderea disciplinară a membrilor Ordinului Asistenţilor Medicali din România, prevăzută la art. 40, nu exclude răspunderea civilă, materială, contravenţională şi penală, potrivit prevederilor legale.
 

CAPITOLUL III

Dispoziţii finale
 

Art. 44. - Practicarea profesiunii de asistent medical de către persoanele care nu au această calitate constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii.

Art. 45. - Asistenţii medicali sunt obligaţi să respecte dispoziţiile prezentei legi şi reglementările specifice sectorului în care îşi desfăşoară activitatea.

Art. 46. - În sensul prezentei legi profesiunea de asistent de farmacie şi profesiunea de tehnician dentar se asimilează profesiunii de asistent medical.

Art. 47. - Ordinul Asistenţilor Medicali din România funcţionează în baza prezentei legi şi în baza reglementărilor proprii, elaborate în conformitate cu prevederile acesteia.

Art. 48. - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 379/1992 privind aprobarea principiilor de bază ale Statutului asistentului medical din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 22 iulie 1992, şi orice alte prevederi contrare.
 

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 26 iunie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TĂRĂCILĂ
 

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 28 iunie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.
 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALER DORNEANU
 

Bucureşti, 18 iulie 2001.

Nr. 461.