aprobat prin Hotărârea Consiliului Uniunii nr. 84/26.03.2004 

CAPITOLUL I 
Reglementări generale 

Art. 1. Uniunea Naţională a Notarilor Publici este organizaţia profesională a notarilor publici din România. 

Art. 2. Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, denumită în continuare Uniunea, reprezintă şi apără interesele profesionale ale membrilor săi şi acţionează, prin organele sale, pentru asigurarea prestigiului şi autorităţii profesiei de notar public. 

Art. 3. (1) Uniunea are personalitate juridică, potrivit legii. 
(2) Uniunea are sigiliu şi siglă proprii. 
(3) Sediul Uniunii este în Municipiul Bucureşti. 

Art. 4. Uniunea Naţională a Notarilor Publici este constituită din toţi notarii publici în funcţie din România, organizaţi în Camerele Notarilor Publici, care funcţionează în circumscripţia fiecărei Curţii de Apel. 

CAPITOLUL II 
Obiectul şi principiile de funcţionare a Uniunii 

Art. 5. Uniunea exercită atribuţiile prevăzute de Lege şi Statut pentru apărarea intereselor membrilor săi, a prestigiului profesiei de notar public şi urmăreşte respectarea normelor Codului deontologic. 

Art. 6. Uniunea asigură cadrul corespunzător pentru perfecţionarea activităţii notariale, pregătirea profesională a notarilor publici, întărirea autorităţii şi prestigiului instituţiei prin: 
a) informarea cu privire la practica notarială, judiciară şi doctrina de specialitate; 
b) organizarea de colocvii profesionale, reuniuni, simpozioane şi alte forme de întâlniri la nivel zonal, naţional şi internaţional; 
c) editarea unor publicaţii proprii pe probleme de doctrină, practică, drept comparat, breviarului legislativ al actelor privind aspecte din activitatea organelor de conducere ale Uniunii, a participării la reuniuni, schimburi de experienţă în ţară şi străinătate; 
d) organizarea controlului profesional şi administrativ; 
e) elaborarea unor sinteze de probleme rezultate din controlul profesional, financiar şi administrativ; 
f) unificarea practicii notariale şi aplicarea unitară a legii, în special, cu privire la: activitatea notarială, conduita notarilor, pregătirea şi formarea profesională a stagiarilor, evidenţele notariale, condiţiile de funcţionare a birourilor notariale şi de conservare a arhivelor acestora, furnizarea datelor statistice; 
g) introducerea şi însuşirea tehnicilor noi în activitatea notarială; 
h) stimularea notarilor publici prin asigurarea condiţiilor de exprimare, a opiniilor cu caracter profesional, în publicaţiile Uniunii, ale Uniunii Internaţionale a Notariatului Latin, în alte publicaţii de specialitate, precum şi delegarea acestora la manifestări naţionale şi internaţionale de interes notarial. 

Art. 7. În scopul îmbunătăţirii sistemului legislativ, Uniunea, prin organele sale, formulează propuneri autorităţilor sau persoanelor cu iniţiativă legislativă, pentru proiecte de acte normative referitoare la activitatea notarială. 

Art. 8. Uniunea funcţionează pe baza următoarelor principii: 
a) autofinanţarea realizată din contribuţia membrilor săi şi din alte surse, potrivit legii şi statutului; 
b) Uniunea şi Camerele nu pot fi angajate politic prin acţiunile membrilor săi; 
c) apărarea intereselor profesionale ale membrilor săi; 
d) obligativitatea şi caracterul executoriu al actelor emise în cadrul competenţelor legale şi statutare; 
e) autonomia funcţională; 
f) colaborarea cu organizaţiile profesiunilor liberale, interne şi internaţionale; 
g) responsabilitatea notarilor aleşi în organele de conducere ale Camerelor, Uniunii şi Uniunii Internaţionale a Notariatului Latin; 
h) egalitatea de tratament a tuturor notarilor publici; 
i) perfecţionarea continuă a pregătirii profesionale a notarilor publici. 

Art. 9. Uniunea, prin organele sale, va milita în toate împrejurările, în vederea realizării scopului său, pentru respectarea drepturilor notarilor publici, în conformitate cu dispoziţiile legii, cu regulile statutare şi cu principiile deontologice. 

CAPITOLUL III 
Calitatea de membru al Uniunii, drepturile şi obligaţiile acestuia 

Art. 10. Sunt membri ai Uniunii toţi notarii publici care funcţionează pe teritoriul României. 

Art. 11. Membrii Uniunii au următoarele drepturi: 
a) să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere ale Uniunii şi ale Camerelor, în condiţiile prevăzute în prezentul statut; 
b) să se adreseze organelor Uniunii şi ale Camerelor şi să primească informaţiile solicitate; 
c) să poarte însemnele Uniunii; 
d) să beneficieze de concediu de odihnă, anual; 
e) să aibă acces la toate datele care privesc organizarea administrativă a activităţii notariale, atât la nivelul Camerelor, cât şi al Uniunii; 
f) să primească, pentru merite deosebite, recompense, diplome de onoare şi de excelenţă, la propunerea adunărilor generale ale notarilor publici sau a Consiliului Uniunii; 
g) să adere individual la Uniunea Internaţională a Notariatului Latin; 
h) să fie invitaţi la şedinţele organelor Camerelor şi ale Uniunii, atunci când au un interes propriu, în vederea susţinerii acestuia; 
i) să beneficieze de orice alte drepturi prevăzute de lege şi statut. 
j) să beneficieze de sprijin financiar în caz de întrerupere a activităţii biroului din cauza incapacităţii temporare de muncă, pe o durată de cel mult 6 luni. 

Art. 12. (1) Consiliul Uniunii poate acorda calitatea de membru de onoare unor personalităţi din afara sistemului notarial, care prin activitatea desfăşurată au sau au avut o contribuţie însemnată la creşterea rolului şi prestigiului notarului public în viaţa socială. 
(2) Membrii de onoare ai Uniunii au drepturile prevăzute la art. 11 lit. c) şi f). 

Art. 13. Membrii Uniunii au următoarele obligaţii: 
a) să respecte dispoziţiile legii, statutului şi ale Codului deontologic; 
b) să execute hotărârile organelor alese ale Uniunii şi ale Camerelor, să îndeplinească sarcinile ce le-au fost încredinţate şi să acţioneze pentru realizarea scopului Uniunii; 
c) să participe la şedinţele organelor de conducere din care fac parte; 
c.1.) sa participe la sedintele Adunărilor generale; 
d) să participe la manifestările organizate de Uniune, de Camere şi de alte organizaţii interne şi internaţionale având scopuri şi principii similare; 
e) să se abţină de la vot, când au un interes propriu în cauza supusă deliberării; 
f) să achite, la termen, cotele de contribuţie stabilite pentru formarea bugetului Camerelor şi al Uniunii; 
g) să păstreze secretul profesional; 
h) să păstreze confidenţialitatea, faţă de terţi, a dezbaterilor, opiniilor şi voturilor exprimate în organele de conducere; 
i) să respecte normele, principiile şi îndatoririle deontologiei notariale şi să aibă un comportament demn în exercitarea profesiei; 
j) să asigure pregătirea profesională a notarilor stagiari, precum şi a personalului angajat. 
(2) Cheltuielile profesionale efectuate în condiţiile alin. 1 sunt deductibile, în condiţiile legii. 
(3) Nerespectarea prevederilor prezentului statut printr-un comportament care aduce atingere profesiei constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit legii de organizare a activităţii notariale. 

CAPITOLUL IV 
Structura organizatorică 
Secţiunea I 
Uniunea 

Art. 14. Organele de conducere ale Uniunii sunt: 
- Congresul notarilor publici; 
- Consiliul Uniunii; 
- Biroul executiv al Consiliului Uniunii; 
- Preşedintele. 

Art. 15. (1) Congresul este constituit din reprezentanţii notarilor publici, aleşi de adunarea generală a fiecărei Camere potrivit normei de reprezentare de 1 la 5. 
(2) Congresul se întruneşte în sesiuni ordinare şi extraordinare. 
(3) Congresul se întruneşte în sesiune ordinară, anual şi în sesiune extraordinară, la cererea Consiliului Uniunii sau a Camerelor, dacă aceasta reprezintă, cel puţin, o treime din numărul notarilor publici. 
(4) Convocarea Congresului notarilor publici se face de Biroul executiv, cu cel puţin o lună înainte de data stabilită pentru ţinerea acestuia, iar în sesiune extraordinară, cu cel puţin 10 zile înainte, prin înştiinţarea în scris a Camerelor şi prin publicarea în presă, cu menţionarea datei, a locului desfăşurării şi a ordinii de zi. 
(5) Congresul este valabil constituit în prezenţa a două treimi din numărul reprezentanţilor şi adoptă hotărâri cu majoritatea simplă a acestora. 
(6) Cvorumul stabilit la începutul sesiunii, va fi valabil, cu toate efectele, pe toată durata acesteia. 
(7) În cazul în care cvorumul nu este întrunit, Preşedintele Uniunii are obligaţia să îndeplinească procedura de convocare în cel mult 30 de zile, de la data constatării lipsei cvorumului. 
(8) Congresul, convocat în condiţiile prevăzute la alineatul precedent, este valabil constituit cu participarea a, cel puţin, jumătate din numărul reprezentanţilor Camerelor pentru Congres şi adoptă hotărâri cu majoritatea simplă a acestora. 

Art. 16. (1) Congresul notarilor publici are, după caz, următoarele atribuţii: 
a) constată prin hotărâre completarea sau modificarea Statutului Uniunii şi a Statutului Casei de Asigurări pentru Garantarea Responsabilităţii Civile a Notarilor Publici, ca urmare a aprobării acestora, între congrese, de către Consiliul Uniunii; 
b) adoptă Codul deontologic al notarilor publici, completările şi modificările care i se aduc; 
c) constată prin hotărâre alegerea reprezentanţilor Camerelor şi a supleanţilor acestora în Consiliul Uniunii; Mandatul membrilor Consiliului Uniunii este de 4 ani şi începe la data constatării alegerii acestora; 
d) constată prin hotărâre alegerea, dintre reprezentanţii Camerelor în Consiliul Uniunii, a preşedintelui şi vicepreşedinţilor. 
Supleanţii reprezentanţilor Camerelor în Consiliul Uniunii, din care fac parte preşedintele şi vicepreşedinţii aleşi, devin membri titulari ai Consiliului, iar în locul acestora Camerele aleg alţi supleanţi; 
e) constată prin hotărâre alegerea membrilor Consiliului de disciplină; 
f) acordă titlul de preşedinte de onoare al Uniunii, numai persoanelor care au îndeplinit funcţia de preşedinte al Consiliului Uniunii; 
g) alege notarii publici membri ai Comisiei de cenzori a Uniunii; 
h) stabileşte plafonul cotei de contribuţie a notarilor publici la Cameră şi Uniune; 
i) analizează şi aprobă raportul de activitate al Consiliului Uniunii; 
j) analizează şi aprobă raportul de activitate al Comisiei de cenzori cu privire la execuţia bugetară şi descărcarea de gestiune; 
k) adoptă însemnele Uniunii; 
l) analizează situaţia generală a notariatului şi stabileşte strategia acestuia, politica de integrare în structurile notariatelor din Europa, rolului activ al Uniunii în cadrul UINL; 
m) dezbate unele probleme profesionale de interes general, sens in care adopta, cu majoritate simpla, rezolutii; 
n) modifică şi completează unele acte normative proprii şi ia măsuri corespunzătoare 
o) îndeplineşte orice alte atribuţii date în competenţa sa prin lege, regulament sau statut. 
(2)Hotarârile si rezolutiile au caracter obligatoriu. 

Art. 17. (1) Consiliul este organ de conducere al Uniunii, constituit din preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi câte un reprezentant al fiecărei Camere. Camerele vor alege şi un membru supleant al titularului lor în Consiliul Uniunii. 
(2) Membrii Consiliului Uniunii reprezintă interesele tuturor notarilor publici şi voturile exprimate de către aceştia sunt egale. 
(3) În cazul participării la şedinţele Consiliului Uniunii a membrului supleant, acesta are toate drepturile şi obligaţiile membrului titular pe care îl înlocuieşte. 
(4) Membrii Biroului Executiv al Consiliului Uniunii nu pot fi înlocuiţi de reprezentantul Camerei sau de supleantul acestuia. 

Art. 18. (1) Preşedintele şi vicepreşedinţii se aleg dintre membrii Consiliului Uniunii, prin vot secret, în Adunările generale organizate la nivelul fiecărei Camere. 
(2) Procedura de depunere a candidaturilor şi de alegere a preşedintelui şi vicepreşedinţilor se stabileşte prin Regulamentul de alegeri, adoptat de Consiliul Uniunii. 

Art. 19. (1) Consiliul Uniunii se întruneşte trimestrial şi/sau ori de câte ori este convocat de preşedinte. 
(2) Consiliul Uniunii îşi desfăşoară activitatea cu participarea a, cel puţin, două treimi din numărul membrilor săi. 
(3) Hotărârile se adoptă cu majoritatea voturilor exprimate de cei prezenţi. 

Art. 20. (1) Consiliul Uniunii are următoarele atribuţii principale: 
a) propune ministrului justiţiei numărul de birouri notariale, pe care le actualizează anual; propune ministrului justiţiei numărul de notari publici, care se actualizează anual, conform Regulamentului de aplicare a legii, potrivit propunerilor Camerelor şi, cu prioritate, în raport cu numărul notarilor stagiari care au promovat examenul de notar public. La actualizare se vor avea în vedere: numărul notarilor publici în exerciţiu şi cerinţele locale rezultate din întinderea teritoriului, numărul locuitorilor, volumul solicitărilor etc.; 
b) organizează examenul sau, după caz, concursul pentru ocuparea locurilor vacante de notari publici şi elaborează regulamentul de organizare şi desfăşurare a acestuia; 
c) propune ministrului justiţiei numirea, asocierea, suspendarea, revocarea şi încetarea calităţii de notar public, în condiţiile legii şi ale regulamentului; 
d) elaborează norme privind condiţiile-cadru de încheiere a contractului individual de muncă între notarii publici şi stagiari, precum şi cele cu privire la pregătirea profesională a notarilor stagiari; 
e) stabileşte, cu aprobarea ministrului justiţiei, onorariile minimale pentru serviciile îndeplinite de notarii publici; 
f) examinează şi aprobă bilanţul contabil şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pentru exerciţiul financiar încheiat; examinează informarea Comisiei de cenzori asupra gestiunii economico-financiare a Uniunii; 
g) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al Uniunii pentru exerciţiul financiar următor, prezentat de Biroul executiv; 
h) aprobă distribuirea cotei de contribuţie a notarilor publici între Camere şi Uniune; 
i) soluţionează, ca organ jurisdicţional, contestaţiile împotriva hotărârilor Consiliului de disciplină al Uniunii; 
j) reprezintă Uniunea în raporturile cu terţii, pe plan intern şi internaţional, prin preşedintele său sau printr-un alt reprezentant desemnat de acesta; 
k) stabileşte modelul sigiliului notarilor publici şi îl supune aprobării ministrului justiţiei, precum şi modelul unitar al firmelor birourilor notariale şi ale Camerelor. 
l) exercită controlul profesional-administrativ asupra Camerelor şi birourilor notarilor publici, precum şi asupra calităţii actelor notariale, cel puţin o dată la 2 ani; 
m) stabileşte indemnizaţiile preşedintelui, preşedintelui de onoare, ale vicepreşedinţilor şi ale membrilor Consiliului Uniunii; 
n) stabileşte structura organizatorică şi numărul personalului de specialitate şi administrativ al Uniunii, limitele de salarizare ale acestuia, precum şi condiţiile de angajare; 
o) alege, prin vot, 4 dintre membri săi în componenţa Biroului executiv al Consiliului Uniunii; 
p) repartizează sarcinile şi responsabilităţile vicepreşedinţilor şi ale celorlalţi membri ai Consiliului Uniunii; 
q) organizează şi coordonează activitatea Buletinului notarilor publici şi a altor publicaţii privind activitatea notarială, desemnează redactorul şef şi colectivul redacţional, la propunerea redactorului şef; 
r) elaborează norme specifice de aplicare a legislaţiei economico-financiare, în condiţiile legii, atât pentru activitatea notarială, cât şi pentru activităţile proprii; 
s) organizează activităţi economice conexe specifice; 
ş) ţine, prin aparatul propriu, evidenţa notarilor publici şi a birourilor notariale şi centralizează datele statistice privind activitatea notarială, pe baza rapoartelor anuale ale Camerelor; 
t) propune candidaţi pentru structurile Uniunii Internaţionale a Notariatului Latin şi a altor organizaţii internaţionale; 
ţ) avizează cererile notarilor publici de schimbare a sediilor birourilor lor în circumscripţia altei judecătorii, în condiţiile prezentului statut; 
u) rezolvă neînţelegerile dintre Camere, precum şi dintre Camere şi membrii acestora, în legătură cu exercitarea atribuţiilor profesionale stabilite de lege, regulament şi statut; 
v) aprobă afilierea Uniunii la organizaţii internaţionale profesionale ale notarilor publici şi cotele de contribuţie la acestea; 
w) acceptă donaţiile şi legatele făcute Uniunii, aprobă sponsorizări, mecenate, ajutoare, donaţii, precum şi orice alte acte de dispoziţie; 
x) constată alegerea de către Camere a supleanţilor reprezentanţilor Camerelor în Consiliul Uniunii, în cazurile în care supleantul titularului în Consiliul Uniunii a devenit consilier, după alegerea preşedintelui şi vicepreşedinţilor; 
y) numeşte preşedintele şi membrii Consiliului de administraţie al Casei de Asigurări pentru Garantarea Responsabilităţii Civile a Notarilor Publici; 
z) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de Lege, de Statutul Casei de Asigurări pentru Garantarea Responsabilităţii Civile a Notarilor Publici şi de prezentul statut. 
(2) Consiliul Uniunii poate să delege Biroul executiv să îndeplinească, temporar, unele atribuţii ale sale, urmând ca hotărârile adoptate să fie ratificate în prima şedinţă a acestuia. 
(3) Consiliul Uniunii aprobă sau respinge hotărârile Biroului executiv adoptate, conform alineatului 2. În cazul respingerii hotărârii, Consiliul Uniunii va adopta, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a hotărârii. 

Art. 21. Membrii Consiliului Uniunii răspund pentru prejudiciile cauzate, prin hotărârile adoptate, în legătură cu administrarea şi gestionarea patrimoniului Uniunii, în funcţie de votul exprimat. 

Art. 22. Ori de câte ori este nevoie, Consiliul Uniunii poate constitui comisii speciale, care sunt organe de lucru şi sprijin ale Consiliului, înfiinţate pe durată determinată, în scopul îmbunătăţirii activităţii notariale şi a cadrului legislativ ori statutar. 

Art. 23. (1) Biroul Executiv al Consiliului Uniunii se compune din preşedinte, vicepreşedinţi şi 4 membrii, aleşi de Consiliul Uniunii. 
(2) Biroul Executiv al Consiliului Uniunii se întruneşte în şedinţă ordinară, lunar şi în şedinţe extraordinare, ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui. 
(3) Biroul executiv lucrează valabil în prezenţa majorităţii membrilor săi şi adoptă decizii cu majoritatea simplă a voturilor celor prezenţi. 

Art. 24. (1) Biroul Executiv al Consiliului Uniunii are următoarele atribuţii principale: 
a) asigură activitatea permanentă a Consiliului Uniunii; 
b) pregăteşte proiectele de documente care vor fi prezentate, spre dezbatere şi aprobare, Consiliului Uniunii; 
c) elaborează proiectul raportului anual al activităţii Uniunii; 
d) elaborează proiectul de buget anual al Uniunii, asigură gestionarea curentă a patrimoniului, urmăreşte întocmirea bilanţului financiar-contabil şi executarea bugetului; 
e) întocmeşte proiectul tarifelor minimale de onorarii ale notarilor publici; 
f) propune Consiliului Uniunii distribuirea cotelor de contribuţie ale notarilor publici la Cameră şi la Uniune; 
g) aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Uniunii şi exercită orice alte atribuţii, stabilite de acesta. 
(2) Membrii Biroului executiv răspund pentru prejudiciile cauzate, prin hotărârile adoptate, privind gestionarea curentă a patrimoniului, în funcţie de votul exprimat. 

Art. 25. (1) Preşedintele Consiliului Uniunii este şi preşedintele Uniunii şi are următoarele atribuţii principale: 
a) reprezintă Uniunea în raporturile cu autorităţile publice din România, cu organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale, cu cele profesionale şi cu alte persoane juridice, iar în plan extern, cu organizaţiile naţionale şi internaţionale ale notarilor publici şi oriunde va fi invitat oficial, în calitate de preşedinte al Uniunii; 
b) ordonanţează cheltuielile bugetare ale Uniunii; preşedintele poate delega această atribuţie unuia dintre vicepreşedinţi; 
c) convoacă şi conduce şedinţele Consiliului Uniunii şi ale Biroului executiv al acestuia; 
d) comunică notarilor publici, prin intermediul Camerelor, toate actele de interes general adoptate de Consiliul Uniunii şi, după caz, de Biroul executiv; 
e) angajează personalul de specialitate şi administrativ al Uniunii. 
(2) În absenţă, preşedintele este înlocuit de unul dintre vicepreşedinţi, pe care îl desemnează în acest scop. 
(3) În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele Uniunii emite dispoziţii. 
(4) În cazul demisiei, decesului sau incapacităţii preşedintelui, Consiliul Uniunii va desemna, dintre vicepreşedinţi, prin vot, persoana care va prelua atribuţiile preşedintelui până la organizarea alegerilor, care vor avea loc în termen de 90 de zile de la vacantarea postului. 
(5) Numărul membrilor Consiliului Uniunii va fi completat cu reprezentantul Camerei din care a provenit preşedintele. 
(6) Aceeaşi procedură se aplică şi în cazul demisiei, decesului sau incapacităţii vicepreşedinţilor. 
(7) Pe perioada mandatului, atât preşedintele cât şi vicepreşedinţii au obligaţia de a exercita funcţia de notar public. 
Art. 26. (1) Comisia de cenzori a Uniunii este compusă din 5 membri, dintre care 3 notari publici şi 2 experţi contabili. 
(2) Cenzorii îşi exercită personal mandatul încredinţat şi îşi desfăşoară activitatea potrivit regulamentului propriu, aprobat de Consiliul Uniunii. 
(3) Comisia de cenzori este obligată să supravegheze gestiunea patrimoniului Uniunii şi să verifice execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al Uniunii şi al Casei de Asigurări. Cenzorul este îndreptăţit să ceară lămuriri tuturor celor care se ocupă de gestiune şi să examineze orice acte şi documente privitoare la această gestiune. 
(4) Cenzorul are dreptul să obţină de la Biroul Executiv al Consiliului Uniunii, trimestrial, o situaţie cu privire la exerciţiul bugetului şi conturile Uniunii. 
(5) Comisia de cenzori informează Consiliul Uniunii despre administrarea şi gestionarea patrimoniului Uniunii, precum şi eventualele încălcări ale dispoziţiilor legale şi ale actelor proprii ale Consiliului Uniunii care reglementează patrimoniul. 
(6) Calitatea de cenzor al Uniunii este incompatibilă cu orice altă funcţie eligibilă în cadrul Camerelor şi al Uniunii. 

Art. 27. (1) Uniunea are patrimoniu şi buget proprii. 
(2) Patrimoniul Uniunii este format din contribuţii băneşti, taxe, bunuri primite prin acte cu titlu gratuit sau dobândite prin cumpărare şi din beneficiile rezultate din activităţi economice conexe. 
(3) Fiecare notar public, după numirea sa în condiţiile legii, va plăti o taxă stabilită de Consiliul Uniunii, care se face venit la bugetul Uniunii. 
Cotele de contribuţie ale notarilor publici se plătesc lunar, fără a depăşi prima decadă a lunii următoare, sub sancţiunea disciplinară prevăzută de lege. 
(4) Camerele vor transmite lunar, în condiţiile precizate la alin. 3, cotele de contribuţie cuvenite Uniunii, până la data de 15 a lunii următoare. 

Secţiunea II 
Camera Notarilor Publici 

Art. 28. (1) Camera Notarilor Publici are, potrivit legii, personalitate juridică şi sigiliu propriu. 
(2) Fiecare Cameră îşi are sediul principal în localitatea în care funcţionează Curtea de Apel. La nivelul fiecărui judeţ component al Camerei poate funcţiona şi un sediu secundar al Camerei. 
(3) Din Cameră fac parte toţi notarii publici care funcţionează în circumscripţia Curţii de Apel. 

Art. 29. (1) Organele de conducere ale Camerei sunt: 
- Adunarea generală a notarilor publici; 
- Colegiul director; 
- Preşedintele Colegiului director al Camerei. 

Art. 30. (1) Adunarea generală se întruneşte, trimestrial, în şedinţă ordinară şi, ori de câte ori este nevoie, în şedinţă extraordinară, la convocarea preşedintelui Colegiului director sau la cererea a, cel puţin, o treime din numărul membrilor săi, ori la solicitarea Consiliului Uniunii, în condiţiile prevăzute în prezentul statut. 
(2) Prezenţa notarilor publici la adunările generale este obligatorie. 
(3) Convocarea Adunării generale în şedinţă ordinară se face cu, cel puţin, 15 zile înainte de data stabilită pentru ţinerea acesteia, iar în şedinţă extraordinară cu, cel puţin, 7 zile înainte, prin înştiinţarea membrilor săi, cu menţionarea datei, a locului desfăşurării şi a ordinii de zi. 

Art. 31. (1) Adunarea generală este legal constituită în prezenţa majorităţii membrilor săi. 
(2) Notarul public suspendat nu poate participa cu drept de vot la adunarea generală. 
(3) În cazul în care numărul legal nu este întrunit, Colegiul director, de faţă cu cei prezenţi, stabileşte o nouă Adunare generală, în termen de cel mult 7 zile. 
(4) Adunarea generală, convocată în condiţiile alineatului precedent, îşi va putea desfăşura activitatea în prezenţa a, cel puţin, unei treimi din numărul membrilor săi. Adunarea generală adoptă hotărâri cu votul majorităţii celor prezenţi. 

Art. 32. Adunarea generală a Camerei are următoarele atribuţii principale: 
a) alege şi revocă Colegiul director compus din preşedinte, vicepreşedinte şi 3-5 membri şi stabileşte indemnizaţiile acestora; Mandatul Colegiului director începe la data alegerii sale şi este de 3 ani; 
b) alege şi revocă reprezentantul Camerei şi supleantul acestuia în Consiliul Uniunii; 
Revocarea celor prevăzuţi la lit. a) şi b) se va putea hotărî, la cererea majorităţii membrilor Adunării generale a Camerei, ori la propunerea membrilor Consiliului, pentru inactivitate, comportament necorespunzător în exercitarea funcţiei sau a calităţii de notar public, de natură să aducă atingere intereselor Uniunii, Camerei sau a prestigiului instituţiei notariale; 
c) organizează alegerile pentru preşedinte şi vicepreşedinţii Consiliului Uniunii dintre reprezentanţii Camerelor în Consiliul Uniunii, conform Regulamentului pentru alegeri; 
d) alege reprezentanţii Camerei conform normei de reprezentare la Congres; 
e) alege şi revocă membrii Comisiei de cenzori a Camerei şi stabileşte indemnizaţia cenzorilor; 
f) alege şi revocă reprezentanţii Camerei în Consiliul de disciplină al Uniunii; 
g) propune Consiliului Uniunii numărul de birouri notariale şi/sau de notari publici din circumscripţia fiecărei judecătorii din raza sa de activitate, precum şi actualizarea acestora, cu prioritate în raport cu numărul notarilor stagiari, care au promovat examenul de notar public. La actualizare se vor avea în vedere numărul notarilor publici în exerciţiu, cerinţele locale, rezultate din întinderea teritoriului, numărul locuitorilor şi volumul solicitărilor. 
h) aprobă bugetul anual şi raportul Comisiei de cenzori şi descărcarea de gestiune; 
i) acordă, în cazuri justificate, sprijin financiar, la cererea notarului public, pentru situaţia prevăzută la art. 11 lit. j); 
j) analizează anual activitatea Colegiului director şi a reprezentantului Camerei în Consiliul Uniunii; 
k) stabileşte organigrama secretariatului, schema de funcţii şi de salarizare, precum şi condiţiile de angajare a personalului de specialitate şi administrativ; 
l) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de regulament şi de prezentul statut. 

Art. 33. (1) Alegerea preşedintelui, a vicepreşedintelui, precum şi a reprezentantului Camerei în Consiliul Uniunii şi supleantului acestuia, se face de Adunarea generală a Camerei, prin vot secret, dintre notarii publici cu o bună pregătire profesională, cu prestigiu moral şi profesional. 
(2) Pentru funcţia de preşedinte,vicepresedinte, reprezentant în Consiliul Uniunii şi, respectiv, de supleanţi ai acestora, candidaţii vor avea o vechime în profesia de notar public de minimum 5 ani. 
(3) Reprezentantul Camerei în Consiliul Uniunii nu poate fi şi preşedintele acesteia. 

Art. 34. Colegiul director al Camerei lucrează legal în prezenţa majorităţii membrilor săi şi adoptă decizii, cu majoritatea simplă a voturilor exprimate. 

Art. 35. Colegiul director al Camerei se întruneşte în şedinţe ordinare, lunar sau în şedinţe extraordinare, la convocarea preşedintelui. 

Art. 36. Colegiul director al Camerei are următoarele atribuţii: 
a) primeşte cererile solicitanţilor pentru ocuparea locurilor de notari publici, împreună cu documentaţia necesară în acest scop şi le înaintează Consiliului Uniunii, la termenele prevăzute în Regulamentul de organizare a concursului, dacă sunt îndeplinite condiţiile legale; 
b) primeşte contestaţiile formulate împotriva rezultatelor concursului şi, respectiv, ale examenului de notar public, le înaintează Consiliului Uniunii, în condiţiile prevăzute în Regulamentul pentru organizarea şi desfăşurarea acestora; 
c) întocmeşte recomandările şi confirmările prevăzute de Regulament, privind îndeplinirea condiţiilor legale pentru numirea notarului public şi înregistrarea biroului notarial; 
d) primeşte certificatul de înregistrare a biroului notarial, eliberat de primul grefier al Curţii de Apel şi îl comunică, de îndată, Consiliului Uniunii şi compartimentului de specialitate notarială din Ministerul Justiţiei; 
e) stabileşte, anual, numărul de notari stagiari din circumscripţia sa şi condiţiile de încheiere a contractului individual de muncă; 
f) avizează cererea de angajare a notarului stagiar de către notarul public şi verifică, semestrial, stadiul pregătirii şi al formării profesionale a notarilor stagiari, în condiţiile prezentului statut; 
g) soluţionează sesizările împotriva notarilor publici şi propune, după caz, luarea măsurilor legale şi statutare; 
h) deleagă, în cazurile prevăzute de lege şi de regulament, un notar public, cu acordul acestuia, din aceeaşi circumscripţie a judecătoriei sau dintr-o altă circumscripţie, care să asigure funcţionarea unui birou notarial, pentru îndeplinirea actelor care sunt de competenţa teritorială a acelui birou, dacă în acea localitate nu mai funcţionează un alt notar public; 
i) avizează cererile notarilor publici de schimbare a sediilor birourilor lor în cadrul aceleiaşi circumscripţii şi face recomandări Consiliului Uniunii, de avizare a cererilor de schimbare a sediilor în circumscripţia altei judecătorii; 
j) reprezintă Camera în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice, prin preşedinte, iar în lipsa acestuia, prin vicepreşedinte; 
k) difuzează Buletinul notarilor publici; aduce la cunoştinţă notarilor publici din circumscripţia sa măsurile privind unificarea practicii notariale; 
l) exercită acţiunea disciplinară împotriva notarilor publici; 
m) în vederea exercitării controlului profesional-administrativ, desemnează notarii publici care vor verifica birourile notariale din circumscripţie, o dată pe an. 
Controlul se va face de un notar public dintr-o altă circumscripţie a judecătoriei decât cea în care funcţionează notarul public controlat. Toţi notarii publici sunt supuşi controlului. 
Controlul se referă la toate lucrările, gestiunea şi conduita notarului public şi va conţine îndrumările necesare pentru remedierea aspectelor negative constatate şi propuneri, după caz, pentru exercitarea acţiunii disciplinare de Colegiul director al Camerei. 
Actul constatator al controlului efectuat se întocmeşte în patru exemplare. Câte un exemplar al actului constatator se va înainta de Colegiul director al Camerei compartimentului de specialitate notarială din Ministerul Justiţiei, Consiliului Uniunii şi notarului public verificat, iar al patrulea exemplar se va păstra în arhiva Colegiului director al Camerei; 
n) desemnează biroul notarial, din circumscripţia fiecărei judecătorii, care va ţine opisul de evidenţă a procedurilor succesorale, înregistrate în întreaga circumscripţie teritorială, registrul de renunţări la succesiune şi care primeşte sesizările secretarilor consiliilor locale pentru deschiderea procedurilor succesorale, cu excepţia Municipiului Bucureşti şi a altor circumscripţii, în care se va stabili ca aceste registre să fie păstrate la Cameră; 
o) stabileşte modul de repartizare a cauzelor succesorale vacante; 
p) prezintă adunării generale rapoarte privind modul în care au fost realizate veniturile şi cheltuielile, prevăzute în bugetul Camerei şi informează în acest sens birourile notariale; 
q) asigură, prin personalul propriu de specialitate şi administrativ, efectuarea lucrărilor de personal, a dosarelor de pensie, concedii şi alte drepturi de asistenţă socială privind personalul angajat al Camerei. 
r) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de regulament şi de prezentul statut. 

Art. 37. (1) Preşedintele Colegiului director al Camerei are următoarele atribuţii, în exercitarea cărora emite, după caz, dispoziţii: 
a) reprezintă Camera în raporturile cu persoanele fizice şi juridice; 
b) aduce la îndeplinire hotărârile Colegiului director şi rezolvă lucrările curente; 
c) angajează personalul de specialitate şi administrativ al secretariatului Camerei, cu respectarea condiţiilor de concurs sau interviu, după caz, organizat de Colegiul director, în limita organigramei şi statului de funcţiuni, aprobate de Adunarea generală a Camerei; 
d) prezintă în fiecare adunare generală rapoarte privind activitatea desfăşurată de Colegiul director şi face propuneri pentru îmbunătăţirea acesteia; 
e) convoacă şi conduce şedinţele Adunării generale şi ale Colegiului director al Camerei; 
f) ordonanţează cheltuielile bugetare ale Camerei. Preşedintele poate delega această atribuţie vicepreşedintelui; 
g) comunică notarilor publici actele de interes general, adoptate sau emise de organele de conducere ale Uniunii, precum şi cele adoptate de Adunarea generală, Colegiul director şi dispoziţiile proprii; 
h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de regulament şi de prezentul statut. 
(2) Preşedintele Colegiului director al Camerei nu se subordonează reprezentantului acesteia în Consiliul Uniunii. 
(3) Vicepreşedintele exercită atribuţiile preşedintelui, în lipsa acestuia, precum şi responsabilităţile stabilite de Colegiul director sau de Adunarea generală. 

Art. 38. (1) Reprezentantul Camerei în Consiliul Uniunii are următoarele drepturi şi obligaţii: 
a) participă, de drept, la şedinţele Colegiului director; 
b) are acces la toate documentele Camerei; 
c) are dreptul la o indemnizaţie stabilită de Consiliul Uniunii; 
d) participă din partea Camerei, pe care o reprezintă, la toate şedinţele Consiliului Uniunii; 
e) prezintă Consiliului Uniunii propunerile Adunării generale a Camerei şi susţine interesele acesteia; 
f) informează, cu regularitate, Adunarea generală şi Colegiul director ale Camerei de toate hotărârile adoptate de Consiliul Uniunii; 
g) propune Consiliului Uniunii proiecte, studii, materiale de analiză pentru îmbunătăţirea activităţii; 
h) propune Adunării generale şi Colegiului director proiecte de măsuri pentru corelarea acţiunii acestor organe cu strategia şi actele adoptate de Consiliul Uniunii; 
i) îndeplineşte orice alte atribuţii, stabilite în condiţiile Statutului. 
(2) Reprezentantul Camerei în Consiliul Uniunii va putea fi revocat, în condiţiile statutului, pentru neîndeplinirea atribuţiilor sau îndeplinirea lor necorespunzătoare, precum şi pentru cazurile prevăzute de lege, pentru încetarea sau suspendarea calităţii de notar public. 

Art. 39. (1) Încălcarea dispoziţiilor legii, ale regulamentului şi ale prezentului statut, îndeplinirea în mod necorespunzător sau neîndeplinirea atribuţiilor de membrii Colegiului director al Camerei atrag revocarea lor din funcţie de Adunarea generală. 
(2) În acest scop, Consiliul Uniunii va convoca Adunarea generală în şedinţă extraordinară, din oficiu sau la cererea unei treimi din numărul notarilor publici din Cameră. 

Art. 40. (1) Camera are patrimoniu şi buget proprii. 
(2) Patrimoniul Camerei este format din contribuţii băneşti, taxe, bunuri primite, prin acte cu titlu gratuit sau dobândite prin cumpărare, şi din beneficiile rezultate din activităţi economice conexe. 
(3) Pentru înscrierea la concursul de ocupare a unui post de notar public, candidatul va plăti o taxă, stabilită de Consiliul Uniunii, care se face venit la bugetul Camerei, în circumscripţia căreia se află postul vacant de notar public, pentru care candidatul s-a înscris la concurs. 

Art. 41. (1) Comisia de cenzori a Camerei este compusă din 3 membri, dintre care 2 notari publici şi un expert contabil. 
(2) Comisia de cenzori a Camerei verifică modul de executare a bugetului Camerei şi prezintă anual un raport Adunării generale. 
(3) Comisia de cenzori are acces la toate documentele necesare pentru efectuarea verificărilor. 

Secţiunea III 
Biroul Notarului Public 

Art. 42. (1) Notarul public îşi exercită funcţia în cadrul unui birou individual, prin asociere sau în societăţi civile profesionale. 
(2) Asocierea între notarii publici se poate face numai în condiţiile şi conform procedurii prevăzute de Normele adoptate de Consiliul Uniunii. 

Art. 43. Biroul notarial va avea un sediu corespunzător pentru desfăşurarea activităţii cu publicul şi pentru depozitarea, păstrarea şi conservarea, în foarte bune condiţii, a arhivei. 

Art. 44. Programul de activitate al biroului notarial este obligatoriu, de cel puţin 8 ore zilnic, din care 6 ore activitate cu publicul, in fiecare zi lucrătoare. 

Art. 45. Biroul notarului public şi societatea civilă profesională nu sunt persoane juridice. 

Art. 46. (1) Patrimoniul biroului notarului public are regimul juridic al bunurilor afectate exercitării profesiei sale. 
(2) Patrimoniul biroului notarilor publici asociaţi are regimul juridic corespunzător aportului fiecărui membru al societăţii civile, fără personalitate juridică, constituită în acest scop. 
(3) Creanţele personale ale notarului public nu pot fi realizate prin urmărirea patrimoniului biroului notarilor asociaţi, decât după partajul intervenit cu ceilalţi asociaţi. 

Art. 47. (1) Notarii publici pot să-şi schimbe sediul biroului notarial, în condiţiile stabilite prin prezentul statut. 
(2) Schimbarea sediilor birourilor notarilor publici dintr-o circumscripţie în alta se face, la cerere, pe un post vacant, prevăzut în ordinul de actualizare. 
(3) Cererile de schimbare a sediilor birourilor notarilor publici se fac în termen de 15 de zile, de la data aducerii la cunoştinţa notarilor publici, de către Colegiile directoare ale Camerelor, a numărului de posturi vacante stabilite, în condiţiile legii, prin Ordinul de actualizare emis de ministrul justiţiei. 
(4) În cazul mai multor cereri pentru acelaşi post, schimbarea sediului biroului notarial se va face prin concurs, organizat în acest scop de Colegiul Director al Camerei, în circumscripţia căreia se solicită stabilirea sediului. 
(5) Pe locurile vacante aprobate prin ordinul ministrului justiţiei de actualizare şi destinate schimbărilor de sedii pot candida numai notarii publici din Camera respectivă. 
(6) În cazul decesului, demisiei sau încetării calităţii de notar public a unuia dintre asociaţi, locul rămas vacant va fi ocupat de asociatul care anterior asocierii a fost numit în altă localitate, la cererea acestuia. 
(7) În cazul existenţei mai multor asociaţi, care anterior asocierii au fost numiţi în alte localităţi, locul rămas vacant va fi ocupat prin concurs între aceştia, organizat de Camera respectivă. 
(8) Locurile devenite vacante după actualizare, ca urmare a decesului, demisiei sau încetării calităţii de notar public sau care nu au fost ocupate de asociaţi în condiţiile alineatelor precedente pot fi ocupate şi de notarii publici din alte Camere în condiţiile alin. 4 din prezentul articol. 
(9) Cererea de schimbare a sediului biroului notarial într-o localitate din altă circumscripţie teritorială, atât în cadrul aceleiaşi Camerei, cât şi în altă Cameră va fi însoţită de acordul Colegiului director al Camerei în circumscripţia căreia se solicită stabilirea sediului biroului, în exercitarea atribuţiilor prezentate la art. 36 lit. i din prezentul Statut şi de avizul Consiliului Uniunii. Schimbarea sediului biroului notarial se aprobă de către ministrul justiţiei. 
(10) Procedura de schimbare a sediilor se realizează în baza Regulamentului aprobat de Consiliul Uniunii. 

Secţiunea IV 
Notarul stagiar 

Art. 48. Pot fi notari stagiari persoanele care îndeplinesc condiţiile expres prevăzute de lege si au mai putin de 5 ani vechime intr-o functie de specialitate juridica. 

Art. 49. (1) Pot angaja notari stagiari numai notarii publici care au o vechime de, cel puţin, 5 ani în profesia de notar. 
(2) Notarul public poate angaja, în aceeaşi perioadă, un singur notar stagiar. 
(3) Angajarea notarilor stagiari se face numai cu avizul Colegiului director al Camerei. La acordarea avizului se va ţine seama de pregătirea profesională a notarului îndrumător şi de disponibilitatea sa materială de a angaja notari stagiari, precum şi de modul în care acesta şi-a îndeplinit obligaţiile ce decurg din prezentul Statut şi din Codul deontologic. 

Art. 50. (1) Notarul stagiar este angajat prin contract de muncă individual, încheiat pe durată determinată cu notarul public, în condiţiile prevăzute de lege, regulament şi de prezentul statut, în condiţiile regulamentului de angajare a notarilor stagiari. 
(2) Angajarea notarului stagiar se face în urma unei convorbiri pe teme de drept, susţinută în faţa Colegiului director al Camerei, în prezenţa notarului public în biroul căruia va fi angajat. 
(3) În cazul în care sunt mai multe cereri de notari stagiari decât numărul aprobat, Colegiul director organizează concurs, în condiţiile stabilite de Normele aprobate de Consiliul Uniunii. 
(4) Recomandarea dată de notarul public, pentru angajarea notarilor stagiari, îl obligă pe acesta la încheierea contractului de muncă cu notarul stagiar, cu respectarea dispoziţiilor alineatelor precedente. 

Art. 51. (1) În cazul încetării calităţii de notar public sau al suspendării exercitării funcţiei acestuia, pe o perioadă mai mare de 6 luni, obligaţiile din contractul individual de muncă al notarului stagiar vor fi preluate de Cameră, sub aspectul plăţii salariului, Colegiul director al Camerei nominalizând notarul public în biroul căruia îşi va desfăşura activitatea notarul stagiar, până la susţinerea examenului de notar public. 
(2) Prevederile alin. 1 nu sunt aplicabile în cazul în care un alt notar public îl angajează pe notarul stagiar, preluând contractul individual de muncă. 

CAPITOLUL V 
Răspunderea notarului public 

Art. 52. Notarul public răspunde pentru modul în care îşi îndeplineşte atribuţiile, cu privire la legalitatea raporturilor juridice pe care le constată şi la exercitarea drepturilor şi ocrotirea în condiţiile legii a intereselor persoanelor, care solicită încheierea actelor notariale, precum şi de încălcarea dispoziţiilor Legii, Regulamentului şi Statutului. 

Art. 53. (1) Răspunderea civilă sau disciplinară a notarului public poate fi angajată în condiţiile legii şi statutului. 
(2) Pentru abaterile disciplinare prevăzute de legea de organizare a activităţii notariale, acţiunea disciplinară se exercită de Colegiul director, din oficiu, la sesizarea ministrului justiţiei sau a Biroului executiv al Consiliului Uniunii, în termen de 60 zile de la data când a luat cunoştinţă de existenţa unei abateri. 

Art. 54. (1) Acţiunea disciplinară se judecă de Consiliul de disciplină, constituit în cadrul Uniunii. 
(2) Consiliul de disciplină este compus din câte un reprezentant al fiecărei Camere, ales de Adunarea generală pentru un mandat de 4 ani care începe la data constatării alegerii membrilor Consiliului de disciplină de Congres. 
(3) Consiliul de disciplină funcţionează potrivit Regulamentului propriu adoptat de Consiliul Uniunii în condiţiile legii de organizare a activităţii notariale. 
(4) Consiliul de disciplină îşi desfăşoară activitatea în mod independent şi nu se subordonează nici unui organ de conducere al Uniunii. 

Art. 55. După constituire, Consiliul de disciplină îşi alege preşedintele. 

Art. 56. Consiliul de disciplină judecă în complet de 3 membri, prezidat de preşedintele Consiliului de disciplină sau unul dintre membrii acestuia, desemnat de preşedinte. 

Art. 57. (1) Şedinţele de judecată se ţin la sediul Uniunii. 
(2) La şedinţele de judecată poate asista orice notar public interesat. 

Art. 58. Lucrările cu caracter tehnic ale Consiliului de disciplină vor fi efectuate de un secretar, angajat al Uniunii, desemnat de Biroul executiv. 

Art. 59. Pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor care îi revin, în calitate de membru al Consiliului de disciplină, cel în cauză poate fi revocat de Adunarea generală a Camerei din care face parte, la propunerea preşedintelui Consiliului de disciplină. 

Art. 60. Consiliul de disciplină are competenţa de a judeca abaterile, prevăzute de lege şi statut, săvârşite de notarii publici, indiferent de calitatea pe care o au în structurile organizatorice ale Uniunii şi Camerei. 

Art. 61. (1) Împotriva hotărârii, părţile pot face contestaţie la Consiliul Uniunii, în termen de 10 zile de la comunicare, pentru părţile lipsă şi de la pronunţare, pentru cei care au fost prezenţi. 
(2) Hotărârea Consiliului Uniunii poate fi atacată în justiţie, potrivit legii. 

Art. 62. (1) Notarul public sancţionat disciplinar nu poate exercita funcţii eligibile în cadrul organizaţiei profesionale. 
(2) Notarul public sancţionat disciplinar nu-şi poate depune candidatura pentru funcţii eligibile în cadrul organizaţiei profesionale în următorul mandat. 

CAPITOLUL VI 
Dispoziţii finale şi tranzitorii 

Art. 63. Consiliul Uniunii va elabora Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea Congresului, în condiţiile prezentului statut. 
Consiliul Uniunii va elabora Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor generale. 

Art. 64. Arhiva Uniunii şi arhivele Camerelor se vor păstra în condiţiile şi la termenele stabilite de dispoziţiile legale, privind fondul arhivistic naţional. 

Art. 65. Până la constituirea Consiliului de disciplină în cadrul Uniunii, Consiliile de disciplină, care au funcţionat până la adoptarea prezentului Statut, vor soluţiona cauzele cu care au fost învestite. 

Art. 66. Corelarea prevederilor prezentului statut cu actele normative ulterioare, privind activitatea notarială, precum şi modificările impuse de situaţii deosebite se vor face de Consiliul Uniunii, după consultarea Camerelor, urmând să fie constatate de primul Congres al notarilor publici. 
În asemenea situaţii modificările aduse Statutului se aplică de la data aprobării de către Consiliul Uniunii. 

Art. 67. După adoptare, Statutul Uniunii se va publica în Monitorul Oficial al României, în condiţiile legii. 


Vizualizari: 329