CAPITOLUL I 

DEONTOLOGIA NOTARIALA.PRINCIPII 

Art. 1. 

(1) Codul deontologic al notarului public cuprinde norme de conduita morala si profesionala, care contribuie la consolidarea unor raporturi sociale si profesionale corespunzatoare crearii si mentinerii la nivel înalt a prestigiului institutiei notarului public. 

(2) Deontologia notariala este manunchiul de reguli si uzante care dau expresia cea mai completa si exacta a ceea ce trebuie, dar si a ceea ce nu trebuie facut în relatiile dintre notari, precum si în relatiile dintre notari si subiectii de drept - solicitanti ai actului notarial -, în relatiile cu autoritatile si cu alte institutii, care prin natura activitatii lor au relatii cu publicul si se interfereaza cu activitatea notariala. De asemenea, prin deontologia notariala se apara valorile sociale pe care se întemeiaza activitatea notariala. 

Art. 2. 

Normele deontologiei notariale protejeaza valorile sociale, prin a caror stiinta de armonizare contribuie, substantial, la binele social si la întarirea functiei statului, aceea de garant al legalitatii. 

Art. 3. 

Deontologia notariala se manifesta prin recunoasterea si respectarea, în întreaga activitate, a urmatoarelor principii: 

a) principiul echidistantei si impartialitatii fata de solicitantii actului notarial; 

b) principiul adevarului, echitatii si bunei credinte a notarului; 

c) principiul legalitatii actului si procedurilor notariale; 

d) principiul confidentialitatii activitatii desfasurata de notarul public; 

e) principiul libertatii contractuale, circumscris doar ordinii pozitive de drept si bunelor moravuri. 

Art.4. 

(1) Notarul public va dovedi, în întreaga sa activitate, un caracter integru, precum si un acut simt al echitatii. 

(2) Constiinta notarului trebuie sa învinga, întotdeauna, în procesul lucrului bine facut, ea fiind permeabila la cunoastere si cu totul închisa, fata de actele si practicile lezionare, de orice fel. 

Art.5. 

Îndatorirea cea mai de seama a notarului public este aceea de a-si îmbogati în permanenta cunoasterea, concomitent cu complexitatea activitatii social-economice, pentru a-si putea asigura instrumentele necesare îndeplinirii, cu buna-credinta, a actului notarial, în conditii de siguranta pentru parti. 


CAPITOLUL II 

PRINCIPALELE VALORI SOCIALE OCROTITE PRIN ACTIVITATEA NOTARIALA 

Art.6. 

(1) Caracterul necontencios al activitatii notariale o separa esential de activitatea pe care o îndeplinesc organele de justitie. 

(2) Conditia ca activitatea nelitigioasa sa nu se transforme în contencios consta în pregatirea, integritatea, impartialitatea si întelepciunea notarului de a nu încalca acele valori care sa declanseze litigiul, dar si în arta de a le armoniza, pentru obtinerea rezultatului urmarit de parti si ocrotit de lege. 

Art.7. 

Nesocotirea valorilor fundamentale, ca binele, adevarul, echitatea, libertatea, morala si bunele moravuri, în exercitarea drepturilor, atrage starea de litigiu. 

Art.8. - (1) Binele trebuie sa reprezinte concordanta dintre starea de fapt si regulile eticii sociale. 

(2) Întruchiparea binelui în activitatea notariala se reflecta în concordanta dintre constiinta notarului si nevoia marturisita de solicitantii actului notarial, în baza careia notarul public întelege si accepta, fara resentimente si regrete, atât înainte, cât si dupa ce încheie actul, ca acesta este realizat în conditii de înalt profesionalism. 

Art.9. 

(1) Adevarul reprezinta concordanta dintre cunostintele reflectate de constiinta subiectiva si realitatea obiectiva. 

(2) Notarul public va urmari, cu maxima atentie, justetea si exactitatea declaratiilor, intentiilor sau comportamentul solicitantilor, conjugându-le cu împrejurarile îndeplinirii actului notarial, evitând astfel riscul întocmirii unui act defectuos. 

(3) Actul notarial trebuie sa aiba la temelie adevarul, notarul public având datoria sacra de a pune adevarul mai presus de orice. 

Art.10. 

(1) Notarul public trebuie sa urmareasca, cu maxima grija, respectarea echitatii în întreaga sa activitate, promovând dreptatea si nepartinirea fata de participantii la actul notarial. 

(2) Neutralitatea notarului nu înseamna atitudine indiferenta, ci una activa, de autoritate investita de stat, în scopul constatarii raporturilor juridice civile si comerciale nelitigioase, precum si a ocrotirii intereselor partilor, în conformitate cu legea. 

(3) Întreaga conduita a notarului public trebuie sa fie un exemplu de cinste si omenie pentru semeni. 

(4) Sfatul notarului va fi dat solicitantilor actului notarial si beneficiarilor oricaror proceduri notariale, numai sub semnul dreptatii si nepartinirii. 

Art.11. 

(1) În activitatea notariala, libertatea înseamna accesul egal al tuturor subiectilor de drept solicitanti la serviciul si actul notariale. 

(2) Ca valoare protejata de societate, libertatea este expresia posibilitatii încheierii actului notarial, variat si complex, care sa reprezinte vointa partilor, cu respectarea ordinii de drept si a bunelor moravuri. 

(3) Rolul notarului este de a deslusi raporturile reale dintre parti si de a le explica acestora, în situatia în care solutia aleasa de ele, prin actul ce doresc sa-l încheie, este lezionara atât pentru ele cât si pentru terti sau contravine normelor imperative de drept si bune moravuri, de a stabili solutiile de corectare a vointei partilor pâna când acestea ajung în concordanta cu legea. 

(4) Manifestarea unei libertati peste lege de catre parti, ca si acceptarea sau asumarea de notar a unei asemenea libertati, atrag invaliditatea actului si raspunderea notarului. 

Art.12. 

(1) Notarul este dator ca, în actul întocmit, sa respecte si sa impuna si partilor o atitudine de neabdicare de la preceptele moralei si de la bunele moravuri. 
(2) Nerespectarea acestei îndatoriri de notarul public aduce atingere institutiei pe care o reprezinta. 

CAPITOLUL III 

CONDUITA NOTARULUI PUBLIC. 
RAPORTURILE DINTRE NOTARII PUBLICI, DINTRE ACESTIA 
SI STRUCTURILE ORGANELOR PROFESIONALE 

Sectiunea I - Conduita notarului public 

Art.13. 

Întreaga activitate a notarului public trebuie sa se întemeieze pe respectarea urmatoarelor precepte: 
1. Onoreaza-ti functia pe care o îndeplinesti; 

2. Daca ai cea mai mica îndoiala cu privire la ceea ce faci, abtine-te; 

3. Aseaza adevarul mai presus de orice; 

4. Lucreaza cu prudenta; 

5. Studiaza cu pasiune; 

6. Consiliaza cu buna-credinta; 

7. Inspira-te din principiul echitatii; 

8. Condu-te dupa lege; 

9. Exercita-ti profesiunea cu demnitate; 

10. Aminteste-ti ca misiunea ta este aceea de a evita litigiile dintre oameni. 

Art.14. 

Conduita notarului public trebuie sa fie calauzita de o constiinta mereu treaza si întemeiata pe preceptele deontologiei profesionale. 

Art.15. 

Este necesar ca notarul public sa-si dezvolte, prin studiu necontenit, prin deosebita prudenta si experienta de viata, deprinderile virtuoase. 

Art.16. 

Virtutile cardinale pentru exercitarea profesiei de notar sunt: curajul, cumpatarea, altruismul si justitia. 

Art.17. 

(1) Comportarea curajoasa a notarului public este dovedita si de puterea lui de a discerne, în orice împrejurare, binele de rau, de a urmari doar realizarea binelui, adevarului, echitatii, rezistând oricarei tentatii, presiuni sau actiuni de santaj, exercitate asupra lui. 

(2) Notarul îsi va pastra constiinta curata, pentru ca, în orice situatie, sa rosteasca sau sa faca posibila rostirea adevarului, sa stabileasca solutia legala în actele îndeplinite de el, fara sa abdice de la lege. 

Art.18. 

(1) Prin cumpatare, notarul va evita prezenta sa în acele momente si împrejurari care sa-i aduca o proasta reputatie sau o stirbire a prestigiului institutiei notarului public. 

(2) Viata sa trebuie sa fie un exemplu în societate , prin modestie, politete, simplitate, stapânire de sine, evitarea oricaror excese, care sa-i aduca atingere onoarei de notar. 
Art.19. - (1) Altruismul trebuie sa fie miezul conduitei notarului public, întrucât el, prin natura profesiei sale, trebuie sa fie generos si judicios în atitudine, de dragul binelui si al preceptelor morale. 

(2) Altruismul notarului priveste îndeosebi: 

a) bunavointa cu care priveste si trateaza semenii, în general, fara discriminare pe considerente de rasa, nationalitate, credinte religioase, sex, vârsta etc.; 

b) darul de a fi un fin si bun ascultator al cetatenilor, deprindere din care poate extrage esente necesare experientei si psihologiei sale; 

c) arta de a aprecia împrejurarile si conditiile îndeplinirii actului notarial, printr-o "sine ira et studio"; 

d) abordarea sincera, nevanitoasa, lipsita de aroganta si egoism fata de semeni, în exercitarea profesiei de notar; 

e) dorinta nedisimulata de a darui din experienta si cunostintele sale noilor notari. 

Art.20. 

Justitia, ca virtute, se manifesta în activitatea notariala prin aceea ca notarul va cumpani asupra oricarei probleme ajunsa în fata sa ca sa îndeplineasca acte sau proceduri notariale, solutiile date bazându-se pe o mare chibzuinta, pe o amanuntita cunoastere a faptelor si intentiilor partilor, precum si pe o temeinica aplicare a normei de drept. 

Art.21. 

În întreaga sa activitate, notarul va fi nepartinitor, impartial, în atributiile ce tin de exercitarea profesiei. 

Sectiunea II - Generalitati 

1. Raporturile dintre notarii publici 

Art.22. 

(1) În îndeplinirea serviciului public pentru care este investit, notarul public îsi exercita atributiile cu competenta, cu înalt profesionalism si, totodata, cu buna credinta. 

(2) Autonomia functiei de notar reprezinta garantia exercitarii prerogativelor conferite de lege, fara exces sau suficienta. 

(3) Raporturile dintre notari nu sunt un scop în sine, ci modalitati si mijloace de întarire a institutiei notarului public. 

Art. 23. 

(1) Notarul public trebuie sa mentina relatii corecte cu toti notarii publici. 

(2) Raporturile între notarii publici se vor întemeia pe altruism, generozitate, seriozitate si sinceritate, fara manifestari de orgoliu, egoism, nesinceritate, concurenta neloiala. 

2. Raporturile profesionale între notarii publici 

Art. 24. 

Notarii publici sunt datori sa-si uneasca toate eforturile pentru cresterea prestigiului institutiei pe care o reprezinta. 

Art. 25. 

(1) Exercitarea profesiei este o îndatorire sacra pentru notarul public, iar calitatea îndeplinirii ei trebuie sa aiba suportul în cunoastere. 

(2) Perfectionarea notarului public trebuie sa fie principala grija a acestuia, întrucât de ea depinde calitatea actelor îndeplinite. 

Art.26. 

Constituie o îndatorire colegiala atentionarea reverentioasa si confidentiala facuta acelui notar care, prin modul de instrumentare a actelor, aduce atingere probitatii profesionale si intereselor partilor. 

Art.27. 

(1) Profesia de notar se exercita în conditii de concurenta, pe criterii exclusiv de competenta si probitate profesionala, recunoscute si unanim acceptate ca principii de întarire a prestigiului institutiei notarului public. 

(2) Se interzice notarului public orice manifestare de concurenta neloiala, în exercitarea serviciului sau în legatura cu serviciul sau. 

Art.28. 

Sunt manifestari de concurenta neprincipiala : 

a) aprecierile publice dezavuante cu privire la alti colegi notari; 

b) criticile aduse colegilor notari cu privire la pregatirea si calitatea muncii lor; 

c) nerespectarea interdictiei legale de a-si face reclama prin orice mijloace, cu exceptia firmei biroului notarial executata dupa modelul adoptat de Congresul Uniunii Nationale a Notarilor Publici din România si a anunturilor referitoare la adresa biroului notarial, programul de lucru si continutul activitatii, numai în sensul precizarii domeniului notarial; 

d) nerespectarea dispozitiilor stabilite de Uniunea Nationala a Notarilor Publici din România privind dimensiunile si forma în care este realizata firma biroului notarial; 

e) atitudinea notarului care, dupa îndeplinirea actului notarial, subliniaza partilor avantajele pe care le au din faptul ca au încheiat actul la biroul sau notarial, ca si solicitarea ori sugerarea adresata partilor ca pe viitor actele notariale sa le realizeze numai la biroul sau notarial; 

f) orice alte practici persuasive folosite de notarul public asupra solicitantilor actului notarial, cu scopul de a-i atrage ca viitori clienti ai biroului notarial; 

g) folosirea unor onorarii sub nivelul minim stabilit, precum si reclama acordarii, în conditiile permise, unor reduceri de onorarii substantiale; 

h) determinarea partilor de catre notarul public ca sa solicite stramutarea catre biroul sau a dosarului succesoral sau a altor acte si proceduri aflate pe rol sau în desfasurare, dupa caz, la biroul altui notar, fara ca aceasta hotarâre sa fie expresia vointei partilor implicate în actul sau procedura notariala; 

i) refuzul sau sustragerea de la încheierea actului notarial, care trebuie realizat prin deplasare, în afara sediului biroului notarial sau în situatii de urgenta si îndrumarea partilor la alt notar; 

j) deschiderea biroului notarial în imediata vecinatate a altui birou notarial în functiune, fara o prealabila înstiintare a notarului ce functioneaza în biroul deschis initial, precum si practicile de încheiere a actele, dupa caracterul oneros al onorariului, îndrumând solicitantii actelor notariale, cu onorarii modice sau gratuite, la orice alt notar; 

k) culegerea de informatii, prin diverse mijloace, despre activitatea notarilor din aceeasi circumscriptie, pentru a cunoaste ponderea, trentul veniturilor si clientii birourilor notariale; 

l) racolarea personalului instruit si format la un alt birou notarial; 

m) orice actiuni, gesturi, atitudini si alte forme de manifestare ale notarului, personal sau prin interpusi, prin care se urmareste atragerea clientelei si sporirea veniturilor biroului sau notarial, în detrimentul altor notari, precum si orice actiune a notarului, care-si mentine sau sporeste clientela, prin orice alte acte comportamentale în beneficiul biroului sau. 

Art.29. 

(1) Notarul public trebuie sa-si întemeieze exercitarea autoritatii pe respectarea valorilor ocrotite de societate si pe preceptul moral: "Alterum non laedere" ("Nu leza pe altul" ). 

(2) Neîndeplinirea, cu rea-credinta sau ignorarea de catre notarul public a îndatoririi de a nu savârsi actele de concurenta neprincipiala mentionate la art. 28, atrag raspunderea lui pentru atingerea adusa onoarei si probitatii profesionale, în conditiile legii, regulamentului, statutului si prezentului cod. 

3. Raporturile dintre notarii publici stau sub semnul onoarei 

Art.30. 

Raporturile dintre notarii publici se bazeaza pe solidaritate profesionala si respect reciproc. 

Art.31. 

(1) Atât în constiinta sa, cât si în întreaga sa atitudine, notarul public va evita sa-si judece colegii si semenii prin raportare la personalitatea sa morala, ca instanta suprema si ca reper absolut ireprosabil, demn si unic de urmat. 

(2) Progresul moral trebuie sa însemne pentru notar pragul atins de la care ceilalti semeni devin mai buni decât îi apareau înainte, iar propria persoana tot mai discutabila. 

Art.32. 

(1) Onoarea notarului este rezultatul unei conduite ascendente, întemeiata pe modestie, echilibru, întelepciune si cutezanta razbatatoare în înfruntarea oricarei atitudini sau stari viciante. 

(2) În raporturile dintre notari, onoarea este semnul de noblete în virtutea caruia toti îsi resimt egal si plenar coexistenta în profesie, ea fiind chezasia ce permite colaborarea si întarirea prestigiului profesiei. 

Sectiunea III 

Raporturile dintre notarii publici si structurile organelor profesionale 

Art. 33. 

Notarii publici alesi în organele de conducere nu vor putea folosi în nici un mod aceste functii în scopul obtinerii unor avantaje sau exclusivitati. 
Art. 34. - Încalcarea normelor deontologice produce, în principal, urmatoarele efecte: 

a)- scaderea respectului colectivitatii fata de persoana notarului public în cauza; 

b)- slabirea încrederii în probitatea profesionala si onoarea notarului public; 

c)- raul renume sub care poate fi cunoscut notarul public, care prin activitatea sa impresioneaza negativ colectivitatea, cu consecinte pagubitoare asupra prestigiului institutiei notarului public. 

CAPITOLUL IV 

DISPOZITII FINALE 

Art. 35. 

(1) Codul deontologic al notarilor publici se aproba de Congresul Uniunii Notarilor Publici din România. 

(2) Orice modificare a codului va fi supusa aprobarii Congresului. 

Art. 36. 

De la data adoptarii de catre Congres, Codul Deontologic devine norma de conduita morala obligatorie pentru toti notarii publici din România