Alături de lege ca act normativ emis de Parlament, Constituţia României investeşte cu aceeiaşi forţă juridică şi alte acte normative care sunt emise însă de executiv în situaţii speciale reglementate expres.

Ordonanţa simplă - în timpul vacanţelor parlamentare ( decembrie-februarie şi iulie-august), Parlamentul deleagă Guvernului dreptul de a legifera prin emiterea de ordonanţe simple. Delegarea se realizează pe domeniile pentru care se adoptă legi ordinare. Delegarea s-a considerat a fi necesară deoarece relaţiile sociale evoluează şi ele necesită reglementare continuă. Ordonanţele au putere de lege pentru perioada în care activează.

Guvernul are obligaţia de a trimite spre aprobare Parlamentului toate ordonanţele. Parlamentul poate aproba sau poate respinge ordonanţa printr-o lege de aprobare sau de respingere. În cazul în care ordonanţa este respinsă aceasta încetează să mai producă efecte juridice.

Ordonanţa de urgenţă, este actul normativ care poate fi adoptat de Guvern în situaţii excepţionale, conform dispoziţiilor art.114 din Constituţie. Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea ei spre abrobare la Parlament. În prezent se realizează un abuz prin emiterea nejustificată de ordonaţe de urgenţă. Prin această practică toate Guvernele şi-au acordat putere de legiferare pe domenii care sunt în atributul de relglementare exclusivă a Paralamentului. Prin această tactică puterea executivă se substituie puterii legislative, sporindu-şi artificial puterea de reglementare. Ordonanţele de urgenţă au putere de lege pentru perioada în care activează.

Parlamentul ca şi în cazul ordonanţelor simple poate aproba sau poate respinge ordonanţa de urgenţă printr-o lege de aprobare sau de respingere. În cazul în care ordonanţa de urgenţă este respinsă aceasta încetează să mai producă efecte juridice.

Sunt acte cu forţă juridică inferioară hotărârilor de Guvern, emise de către miniştrii pentru a preciza anumite proceduri sau norme din domeniul său de activitate.


Hotărâri ale Consiliilor Locale şi Consiliilor Judeţene


Sunt acte cu caracter normativ, inferioare ca forţă juridică hotărârilor de Guvern, adoptate de autorităţile publice locale deliberative, fie obligatorii pe întrega unitate adminstrativ-teritorială, după aducera la cunoştinţa cetăţenilor, fie cu caracter individual (care produc efecte juridice mai restrânse, numai faţă de cei interesaţi, de la data comunicării actului către aceştia). Ex. hotărârea Consiliului Judeţean privind concesionarea unui teren către o persoană fizică

Aşadar, întegul sistem normativ existent la ora actuală în România, izvorâşte din principiile consacrate de Constituţie, care este fundamentul acestui sistem.


Vizualizari: 4310