Uniunea Europeană este procesul de cooperare şi integrare început din anul 1951, între şase ţări membre - Belgia, Italia, Franţa, Germania, Luxemburg şi Olanda. De-a lungul timpului au avut loc mai multe valuri de extindere (aderare). Uniunea Europeană, la ora actuală, numără 25 de state membre, aşadar, are 460 milioane de suflete. Misiunea Uniunii Europene este de a organiza relaţiile dintre statele membre şi între popoarele acestora, într-o manieră coerentă, având drept principiu esenţial pe cel al solidarităţii.


Obiectivele Uniunii Europene

- Promovarea progresului economic şi social, 
- Afirmarea identităţii UE pe scena internaţională prin ajutor umanitar pentru ţările nemembre, o politică externă şi de securitate comună, implicare în rezolvarea crizelor internaţionale, poziţii comune în cadrul organizaţiilor internaţioanle,
- Instituirea cetăţeniei europene, conferind o serie de drepturi civile şi politice cetăţenilor europeni,
- Dezvoltarea unei zone de libertate, securitate şi justiţie,
- Existenţa şi consolidarea relaţiilor în baza dreptului comunitar.


Integrarea României în marea familie europeană

În 2007, România, dacă va demonstra că poate îndeplini toate condiţiile impuse, va putea intra în UE. Cele mai dificile capitole sunt politica, economia, legislaţia şi administraţia.

Uniunea Europeană sprijină România în eforturile pentru integrare, atât din punct de vedere al experienţei ( experienţa cu statele membre), cât şi cu fonduri nerambursanile, ce urmează să crească în perioada imediat următoare. Dacă în 2003, 2004, România a primit în jur de 700 milioane Euro, în 2005 şi 2006, urmează să primească în jur de un miliard de euro. România va fi ţara care va primi cel mai mare fond de finanţare dintre statele europene. În acest sens ţara noastră trebuie să se pregătească foarte serios la capitolul administrare şi cheltuieli de fonduri, mai ales că majoritatea vor fi nerambursabile. În momentul în care România va intra în Europa cu adevarat, va primi sprijin financiar de ordinul miliardelor pentru fiecare sector în parte. 

Românii se vor bucura de aceleaşi drepturi ca toţi ceilalţi cetăţeni europeni. 

Ca membru al Uniunii, România va avea acces la o piaţă de 500 milioane de locuitorii, iar cetăţenii şi firmele româneşti vor beneficia de cele patru libertăţi economice: 

- liberă circulaţie a forţei de muncă,
- liberă circulaţie a serviciilor,
- liberă circulaţie a mărfurilor.
- liberă circulaţie a capitalului.

Statutul de cetăţean al Uniunii europene este acelaşi pentru toţi locuitorii statelor membre. Toate statele sunt egale din punct de vedere politic, indiferent dacă sunt mari sau mici, dacă sunt de mai mult sau mai puţin timp membre cu drepturi depline, dacă sunt mai mult sau mai puţin dezvoltate din punct de vedere economic. Alături de celelate state, România va fi reprezentată în toate instituţiile comunitare.

Principalele drepturi vor fi:

- Fiecare dintre noi, va avea certitudinea că nivelul de trai va creste, dar pentru ca acesta să se simtă va fi nevoie de o serie eforturi susţinute la toate capitolele,
Accesul la muncă în orice stat se va fără permis de munca, astfel întreprinzătorii, juriştii, avocaţii, medicii, artiştii vor putea să muncească în statele europene, fără restricţii, imediat după aderare. O serie de state au solicitat o perioadă de tranziţie pentru noii săi membri, România beneficiind de clauza reciprocităţii. În momentul de faţă, ţara noastră poartă discuţii privind acorduri bilaterle speciale, unele fiind deja încheiate,
- Satul românesc va primi ajutor în direcţia dezvoltări durabile, care va asigura venituri decente locuitorilor mediului rural, România beneficiază de programul SAPARD, care va dezvolta mediul rural şi protecţia mediului din sate, beneficiind de o contribuiţe de 150 milioane Euro/an,
Moneda Euro nu va fi adoptată imediat în momentul aderării la UE a României, urmând a avea loc un proces de câţiva ani, iar cel mai probabil Euro va deveni moneda unică în România, în anul 2010,
- România, în momentul aderării, va avea o forţă sporită pe piaţa UE din punct de vedere politic. Va fi un partener important pe scena internaţională şi va avea un cuvânt greu de spus pe piaţa economică mondială prin resursele sale. 

Pachetul financiar pentru România este unul foarte consistent, aici fiind cuprinse totalitatea bugetelor pentru cele 7 capitole.

Agricultura este cel mai privilegiat sector urmând a primi 881 milioane euro. Dezvoltarea rurală va primi 2 308 miliarde euro.

Asistenţa pentru România, în calitate de candidat, constă î sprijin financiar substanţial prin intermediul a trei instrumente financiare: Phare, Ispa, Sapard.

Phare are trei obiective principale:

- consolidarea administraţiei publice şi a instituţiilor pentru ca acestea să poată funcţiona eficient în cadrul uniunii,
- sprijinirea statelor candidate în efortul investiţional de aliniere a activităţilor industriale şi a infrastructurii la standarde europene
- promovarea coeziunii economice şi sociale - investiţii în sectoare cheie pentru dezvoltarea regională.

Ispa are trei obiective:

- Sprijinirea ţărilor beneficiare în vederea calităţii mediului la cerinţele UE,
- Extinderea şi conectarea reţelelor de transport ale statelor beneficiare la cele transeuropene.
- Familiarizarea ţărilor cu politicile şi procedurile aplicate Fondurilor Structurale şi de Coeziune ale UE.

În ceea ce priveşte Sapard, pentru România sunt identificate patru domenii prioritare care sunt finanţate în cadrul acestui program:

- Imbunatăţirea activităţilor de prelucrare şi comercializare a produselor agricole şi piscicole,
- Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale,
- Dezvoltarea economiei rurale,
- Dezvoltarea resurselor umane.


Vizualizari: 228