În temeiul art. 63 lit. b) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001,

Consiliul Uniunii Avocaţilor din România adoptă prezentul statut.

CAPITOLUL I: Principiile şi regulile fundamentale ale exercitării profesiei de avocat

Art. 1
(1)Exercitarea profesiei de avocat este supusă Constituţiei, legii, statutului profesiei, convenţiilor internaţionale la care România este parte şi regulilor eticii profesionale.
(2)Scopul exercitării profesiei de avocat îl constituie apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice. În exercitarea profesiei avocatul este dator să acţioneze pentru asigurarea liberului acces la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil.

Art. 2
(1)Libertatea şi independenţa profesiei de avocat sunt atribute exclusive ale persoanei care exercită această profesie, în temeiul legii şi al prezentului statut.
(2)Relaţiile dintre avocat şi clienţii săi se bazează pe onestitate, probitate, corectitudine, sinceritate şi confidenţialitate.

Art. 3
În exercitarea dreptului său de a asista şi de a reprezenta persoanele fizice şi juridice în faţa tuturor instanţelor, autorităţilor şi instituţiilor, precum şi a altor persoane fizice sau juridice, avocatul este îndreptăţit să folosească oricare dintre mijloacele de exercitare a dreptului de apărare prevăzut la art. 3 din Legea nr. 51/1995, republicată, denumită în continuare lege.

Art. 4
(1)Avocatul îndeplineşte o misiune socială, pusă în slujba adevărului şi a justiţiei.
(2)În exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus nici unei presiuni din partea autorităţilor publice sau a altor persoane fizice ori juridice.
(3)Independenţa avocatului nu poate prejudicia interesele clientului său.
(4)Avocatul este dator să dea clientului său sfaturi juridice corespunzătoare prevederilor legale şi crezului său profesional.

Art. 5
(1)Obligaţia de a păstra secretul profesional, prevăzută la art. 10 din lege, este absolută şi nelimitată în timp. Ea se întinde asupra tuturor activităţilor avocatului, asociaţilor, colaboratorilor şi avocaţilor salarizaţi în cadrul profesiei, inclusiv asupra raporturilor cu ceilalţi avocaţi. Avocatul nu poate fi obligat în nici o circumstanţă şi de către nici o persoană fizică sau juridică să divulge secretul profesional.
(2)Păstrarea secretului profesional de către colaboratorii ori angajaţii avocatului este o obligaţie a acestora şi a avocatului. Aceeaşi obligaţie revine organelor profesiei de avocat şi angajaţilor acestora cu privire la informaţiile cunoscute de aceştia în funcţiile ce le deţin.

Art. 6
Alegerea avocatului, pentru orice activitate depusă de acesta în condiţiile legii, este liberă. Nimeni nu poate impune unei persoane un apărător, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege privitoare la apărarea din oficiu sau la apărarea gratuită.

Art. 7
Avocatul trebuie să depună toată diligenţa pentru apărarea libertăţilor, drepturilor şi intereselor legitime ale clientului.

Art. 8
Avocatul nu poate acţiona decât în limitele contractului încheiat cu clientul său, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.

Art. 9
Avocatul este dator să îşi sfătuiască clientul cu promptitudine, în mod corect şi cu întreaga diligenţă.

Art. 10
În cazul în care avocatul se află în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, el va asigura substituirea sa de către un alt avocat, pentru a nu aduce prejudicii clientului său.

Art. 11
Dacă există conflict de interese, avocatul nu poate fi decât apărătorul unei singure părţi.

Art. 12
(1)Angajarea unui nou client nu poate fi făcută, dacă prin aceasta sunt dezvăluite secretele aflate de la un alt client, cu efecte prejudiciabile pentru acesta.
(2)Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile tuturor formelor de exercitare a profesiei de avocat.

Art. 13
Înainte de a angaja o cauză, avocatul are obligaţia să informeze clientul asupra cheltuielilor probabile pe care aceasta le implică, comunicându-i totodată scutirile legale de care poate beneficia.

Art. 14
În raporturile cu instanţele judecătoreşti, cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele juridice şi persoanele fizice cu care vine în contact, avocatul este dator să aibă un comportament civilizat şi loial.

Art. 15
(1)Organele profesiei de avocat au sarcina permanentă de a asigura exercitarea calificată a dreptului de apărare conform art. 7 din lege, organizând în mod corespunzător primirea în profesie, pregătirea avocaţilor stagiari, ridicarea nivelului profesional al tuturor avocaţilor şi respectarea strictă a deontologiei şi disciplinei profesionale.
(2)Toţi avocaţii au îndatorirea de a participa la activităţile organizate de Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor - I.N.P.P.A., potrivit regulamentului acestuia.
(3)Barourile şi Uniunea Avocaţilor din România au obligaţia să acţioneze prin toate mijloacele legale pentru protecţia profesiei, a demnităţii şi a onoarei corpului de avocaţi.

CAPITOLUL II: Formele de exercitare a profesiei de avocat

Art. 16
(1)Avocatul este liber să opteze şi să îşi schimbe în orice moment opţiunea pentru una dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute de lege.
(2)În oricare dintre formele de exercitare a profesiei, avocatul îşi va începe activitatea după obţinerea aprobărilor din partea consiliului baroului.
(3)Avocatul este obligat să îl anunţe în scris pe decanul baroului despre orice modificare în forma de exercitare a profesiei.

Art. 17
(1)În cabinetul individual îşi exercită profesia un avocat definitiv titular, singur sau împreună cu avocaţi definitivi şi stagiari. Aceştia au calitatea de avocaţi colaboratori sau de avocaţi salarizaţi în cadrul profesiei.
(2)Avocatul titular al cabinetului individual şi avocatul asociat nu pot avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat în cadrul profesiei.
(3)Între formele de exercitare a profesiei se pot stabili raporturi de conlucrare profesională.
(4)Secretul profesional cuprinde toate actele de care avocatul colaborator sau avocatul salarizat în cadrul profesiei ia cunoştinţă, fiind interzisă prestarea oricărui serviciu profesional pentru părţi cu interese contrare.

Art. 18
Contractul avocatului salarizat în cadrul profesiei şi convenţia de colaborare se încheie în formă scrisă între titularul cabinetului individual sau coordonatorul cabinetelor asociate ori al societăţii civile profesionale şi fiecare avocat colaborator sau avocat salarizat în cadrul profesiei. Ele vor cuprinde în mod obligatoriu toate menţiunile prevăzute în anexa nr. I, respectiv în anexa nr. II la prezentul statut.

Art. 19
(1)Cabinetele individuale se pot grupa în scopul folosirii în comun a unui patrimoniu profesional şi/sau a unor salariaţi. Fiecare cabinet îşi păstrează individualitatea în raport cu clienţii.
(2)Avocaţii din cabinetele grupate nu pot acorda asistenţă juridică unor clienţi cu interese contrare.
(3)Contractele de grupare a cabinetelor individuale se încheie în formă scrisă, conform anexei nr. III la prezentul statut.

Art. 20
(1)Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitării în comun a profesiei. Asocierea nu poate restrânge drepturile avocaţilor asociaţi, cu excepţia interdicţiei de a angaja clienţi cu interese contrare.
(2)Avocaţii din cabinetele asociate intră în relaţii cu clienţii în numele asocierii din care fac parte.
(3)Un asociat nu poate accepta o cauză sau un client, dacă unul dintre asociaţii săi se opune în mod justificat.

Art. 21
Convenţia de asociere se încheie, în formă scrisă, între avocaţii titulari ai cabinetelor individuale şi va cuprinde, în mod obligatoriu, toate menţiunile din anexa nr. IV la prezentul statut.

Art. 22
(1)Societatea civilă profesională este constituită din doi sau mai mulţi avocaţi asociaţi care contribuie în natură şi/sau în numerar la constituirea capitalului social necesar în vederea desfăşurării activităţii profesionale. Ceilalţi avocaţi activează în cadrul societăţii civile profesionale fie în calitate de avocaţi colaboratori, fie în calitate de avocaţi salarizaţi în cadrul profesiei.
(2)Raportul civil se naşte între client şi societatea civilă profesională, serviciile profesionale urmând să fie îndeplinite de oricare dintre avocaţii desemnaţi de conducerea societăţii civile profesionale, fără a se cere opţiunea clientului.
(3)Contractul de societate civilă profesională şi statutul acesteia sunt încheiate în formă scrisă între avocaţii asociaţi, cu respectarea anexelor nr. V şi VI la prezentul statut.
(4)În cazul societăţilor în care sunt asociaţi şi avocaţi străini, denumirea societăţii civile profesionale va cuprinde în mod obligatoriu şi numele a cel puţin unuia dintre avocaţii români asociaţi, cu respectarea dispoziţiilor art. 7 din lege.

Art. 23
(1)Toate formele de exercitare a profesiei de avocat sunt supuse următoarelor principii:
a)patrimoniul comun este afectat exclusiv activităţii profesionale;
b)titularul cabinetului individual şi avocatul asociat nu pot presta activităţi profesionale în afara formei de exercitare a profesiei pentru care au optat;
c)avocatul salarizat în cadrul profesiei şi avocatul colaborator pot activa concomitent, în aceeaşi calitate, în două forme de exercitare a profesiei;
d)avocatul colaborator poate avea clientelă proprie. El îşi rezervă dreptul asupra onorariilor aferente prestaţiilor profesionale angajate în nume propriu şi răspunde de îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la art. 118 din prezentul statut în legătură cu aceste prestaţii profesionale;
e)obligaţia de a comunica de îndată baroului, în scris, modificările privind asocierea, colaborarea sau angajarea revine atât avocatului cât şi titularului cabinetului individual sau coordonatorului cabinetelor asociate şi societăţilor civile profesionale;
f)toate neînţelegerile dintre avocaţi privind formele de exercitare a profesiei urmează să fie rezolvate pe cale amiabilă, cu sprijinul celorlalţi avocaţi care fac parte din respectiva formă de exercitare a profesiei;
g)în cazul în care litigiul nu se soluţionează pe cale amiabilă avocatul este obligat să ceară concilierea decanului baroului, conciliere pe care acesta o va face personal sau prin delegarea unui consilier al baroului, în termen de cel mult 20 de zile;
h)dacă nici concilierea nu stinge litigiul dintre părţi, ele sunt obligate să recurgă la arbitrajul prevăzut la art. 340-370 din Codul de procedură civilă, arbitrii putând fi numai avocaţi definitivi din baroul respectiv, cu cel puţin 10 ani vechime în profesie. În cazul în care părţile nu cad de acord asupra persoanei arbitrului, ele îl vor sesiza pe decan, care va desemna 3 avocaţi din barou, dintre care părţile vor alege un arbitru. Dacă părţile nu cad de acord asupra unui arbitru, cauza va fi soluţionată de tribunalul arbitral compus din toţi cei 3 avocaţi desemnaţi de decan;
i)oficiul de arbitrare este gratuit.
(2)Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza acest oficiu fără o justificare întemeiată.
(3)Avocatul desemnat ca arbitru poate cere declinarea acestui oficiu, iar dacă cererea este justificată, decanul va desemna un alt arbitru.

Art. 24
Toate formele de exercitare a profesiei pot angaja personal auxiliar. Este interzisă angajarea ca personal auxiliar a persoanelor cu studii juridice.

Art. 25
(1)Cererea de înregistrare a formei de exercitare a profesiei în asociere se semnează de către toţi asociaţii şi se depune la decanatul baroului. Cererea va fi însoţită în mod obligatoriu de copie de pe convenţia de asociere.
(2)Cererea se soluţionează de către consiliul baroului potrivit art. 53 alin. (2) lit. i) şi j) din lege.
(3)Cererea poate fi respinsă numai în cazul în care convenţia de asociere sau statutul societăţii civile profesionale nu cuprinde toate menţiunile prevăzute în anexele la prezentul statut sau conţine dispoziţii contrare legii şi statutului profesiei.
(4)Cererea de exercitare a profesiei în asociere cu avocatul aflat în situaţiile prevăzute la art. 19 alin. (2) şi la art. 20 din lege va fi analizată de către consiliul baroului şi în raport cu hotărârile adoptate de adunarea generală conform art. 50 alin. (2) lit. a) din lege.

Art. 26
Convenţiile de colaborare încheiate de avocat potrivit art. 6 din lege vor asigura independenţa profesională, patrimonială şi deontologia profesiei de avocat. Verificarea îndeplinirii acestor condiţii este de competenţa baroului potrivit dispoziţiilor art. 53 alin. (2) lit. i) din lege.

Art. 27
(1)Persoana interesată poate formula plângere la Comisia Permanentă a Uniunii Avocaţilor din România împotriva soluţiei consiliului baroului.
(2)În cazul în care soluţia consiliului baroului nu respectă prevederile legii sau ale statutului profesiei, preşedintele Uniunii Avocaţilor din România poate sesiza Comisia Permanentă a Uniunii Avocaţilor din România în vederea anulării acesteia.

CAPITOLUL III: Dobândirea calităţii de avocat

SECŢIUNEA I: Primirea în profesie

Art. 28

(1)Persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege poate solicita primirea în profesia de avocat printr-o cerere adresată decanului baroului în circumscripţia căruia doreşte să îşi exercite profesia.
(2)Cererea se depune, în dublu exemplar, la decanatul baroului şi va cuprinde:
a)numele, prenumele şi domiciliul solicitantului;
b)locul şi data naşterii;
c)elementele actului de identitate şi organul emitent;
d)indicarea diplomei care atestă calitatea de licenţiat în drept sau a titlului ştiinţific de doctor în drept;
e)menţionarea temeiurilor pe baza cărora se cere primirea în profesie, cu scutire de examen sau cu scutire de stagiu;
f)declaraţia solicitantului că nu se află în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute la art. 13 din lege;
g)declaraţia solicitantului că nu se află în nici unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 14 din lege ori că înţelege să renunţe la orice stare de incompatibilitate, în cel mult două luni de la data comunicării deciziei de primire în profesia de avocat, sub sancţiunea prevăzută la art. 24 alin. (2) din lege;
h)indicarea sediului profesional unde solicitantul doreşte să exercite profesia;
i)declaraţia expresă a solicitantului că nu este sau nu a fost înscris într-un alt barou din România, urmând ca în caz contrar să se indice: baroul, perioada, cauzele retragerii sau încetării activităţii;
j)pentru persoanele prevăzute la art. 16 alin. (2) lit. b) din lege cererea va cuprinde menţiuni referitoare la profesiile ocupate anterior, cu indicarea perioadelor în care solicitantul a ocupat funcţia de judecător, procuror, notar, consilier juridic sau jurisconsult.
(3)Cererea va fi însoţită de acte care dovedesc împrejurările sus-menţionate, depuse de către solicitant, în dublu exemplar. În mod obligatoriu, la cerere se vor ataşa:
- copie de pe actul de identitate al petentului şi de pe actele de stare civilă ale acestuia;
- copie de pe certificatul de naştere;
- copie de pe diploma de studii ori de pe diploma ce atestă titlul ştiinţific;
- certificatul de cazier judiciar, eliberat cu cel mult 15 zile înainte de data depunerii cererii;
- certificatul medical care atestă starea fizică şi psihică, eliberat de o unitate medicală specializată;
- certificat, eliberat de baroul în care petiţionarul a mai fost înscris în profesie, privind situaţia disciplinară şi cauzele încetării calităţii de avocat;
- două fotografii pentru cartea de identitate de avocat.
(4)Persoana prevăzută la art. 16 alin. (2) lit. b) din lege care a îndeplinit funcţia de judecător, procuror, consilier juridic, jurisconsult sau notar va depune o copie certificată de pe carnetul de muncă sau o adeverinţă echivalentă eliberată de Camera Notarilor Publici.
(5)Cetăţenii români cu domiciliul în România, care solicită primirea în profesie pe bază de diplome eliberate de instituţia de învăţământ superior din altă ţară, vor depune şi dovada echivalării diplomei în condiţiile legii.
(6)Cererea de primire în profesia de avocat a persoanei aflate în situaţiile prevăzute la art. 16 alin. (2) lit. b) din lege va fi avizată şi de consiliul baroului în circumscripţia căruia şi-a desfăşurat activitatea.
(7)Comisia Permanentă a Uniunii Avocaţilor din România va acorda, după caz, scutirea de examen după examinarea ambelor avize.
(8)Perioada de 10 ani prevăzută la art. 16 alin. (2) lit. b) din lege se calculează şi prin însumarea perioadelor în care s-au îndeplinit oricare dintre funcţiile respective.
(9)Persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a solicita primirea în profesia de avocat poate formula cerere de primire cu cel puţin 5 ani anteriori împlinirii vârstei standard de pensionare în sistemul de pensii şi asigurări sociale din care face parte.

Art. 29
(1)O copie de pe cererea de primire în profesie se va afişa în cel mult 3 zile de la înregistrarea acesteia, într-un loc vizibil, la sediul baroului, prin grija decanatului.
(2)Afişarea se constată prin proces-verbal.
(3)În termen de 10 zile de la afişarea cererii orice persoană poate face opoziţie la cererea de primire în profesie, indicând motivele şi arătând împrejurările şi probele pe care îşi întemeiază opoziţia.
(4)În termen de 3 zile de la înregistrarea cererii de primire în profesie decanul va desemna un avocat-raportor dintre membrii consiliului baroului, care va efectua investigaţiile necesare cu privire la moralitatea şi demnitatea solicitantului, chiar dacă nu se face opoziţie la înscriere.

Art. 30
(1)Raportorul va face toate cercetările pe care le va considera necesare.
(2)Cercetările se vor referi la îndeplinirea de către solicitant a condiţiilor prevăzute de lege şi de prezentul statut pentru primirea în profesia de avocat.

Art. 31
În termen de 5 zile de la expirarea termenului de formulare a opoziţiei avocatul-raportor va depune la decanatul baroului un raport scris care va cuprinde punctul de vedere motivat cu privire la admiterea sau la respingerea cererii.

Art. 32
(1)După depunerea raportului şi verificarea cunoştinţelor referitoare la organizarea şi exercitarea profesiei de avocat consiliul baroului analizează îndeplinirea condiţiilor pentru primirea în profesie, soluţionează eventualele opoziţii şi întocmeşte un aviz motivat care va fi înaintat Comisiei Permanente a Uniunii Avocaţilor din România, împreună cu toate lucrările ce privesc cererea.
(2)Avizul prevăzut la alin. (1) va cuprinde propunerea motivată cu privire la acordarea sau la refuzul acordării scutirii de examen.

Art. 33
(1)Decizia Consiliului Uniunii Avocaţilor din România privind primirea în profesie se comunică petentului şi baroului respectiv.
(2)Reexaminarea cererii privind primirea în profesie poate fi solicitată o singură dată.
(3)Cel primit în profesia de avocat va fi înscris în baroul care a avizat primirea, prin decizia emisă de Consiliul baroului cu respectarea dispoziţiilor art. 19, 20 şi 21 din lege.

Art. 34
Avocatul străin va depune cererea pentru înscrierea în baroul în a cărui rază teritorială urmează să îşi stabilească sediul profesional în condiţiile prevăzute la art. 12 din lege.

Art. 35
(1)Cererea de înscriere se depune în dublu exemplar la decanatul baroului şi va cuprinde:
a)numele, prenumele şi domiciliul solicitantului;
b)locul şi data naşterii;
c)numărul, data şi emitentul paşaportului;
d)indicarea sediului profesional unde solicitantul doreşte să îşi exercite profesia;
e)indicarea perioadei şi a formei în care a exercitat profesia de avocat în România, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul).
(2)Cererea va fi însoţită de următoarele acte, traduse în limba română, depuse în copii certificate:
- paşaport;
- o atestare din partea baroului sau a asociaţiei profesionale de avocaţi din ţara de origine privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei şi starea sa disciplinară;
- certificat medical eliberat de o unitate sanitară din România care atestă starea fizică şi psihică;
- declaraţia expresă a solicitantului că nu se află în vreunul dintre cazurile de nedemnitate şi incompatibilitate prevăzute la art. 13 şi 14 din lege;
- declaraţia expresă a solicitantului că se obligă să respecte prevederile legii, ale prezentului statut şi ale codului deontologic;
- două fotografii pentru cartea de identitate de avocat;
- dovada încetării formei anterioare în care a exercitat profesia de avocat în România, conform art. II din Legea nr. 231/2000, după caz.
(3)O dată cu cererea de înscriere în barou avocatul străin va depune actele doveditoare ale calităţii de asociat în cadrul societăţii civile profesionale în care îşi va desfăşura activitatea.
(4)Prevederile art. 29, 30 şi 31 din prezentul statut se vor aplica în mod corespunzător.

Art. 36
(1)Consiliul baroului verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege şi de prezentul statut şi întocmeşte un aviz motivat care va fi înaintat împreună cu lucrarea la Comisia Permanentă a Uniunii Avocaţilor din România.
(2)Propunerea de înscriere în barou va indica, după caz, durata pentru care se propune înscrierea, potrivit contractului de asociere în societatea civilă profesională.

Art. 37
Consiliile barourilor vor face verificări pentru depistarea persoanelor care exercită activităţi specifice profesiei de avocat în forme de activitate neautorizate în condiţiile legii şi vor lua măsuri corespunzătoare prevederilor art. 25 şi 82 din lege. Cazurile depistate vor fi comunicate de îndată Uniunii Avocaţilor din România.

SECŢIUNEA II: Demnitatea profesională

Art. 38

(1)În aplicarea art. 11 lit. c) şi a art. 13 din lege cazurile de nedemnitate se verifică atât cu ocazia primirii în profesie, cât şi pe întreaga durată a exercitării acesteia.
(2)Membrii barourilor, care se găsesc în unul dintre cazurile prevăzute la art. 13 din lege, sunt obligaţi să prezinte decanatelor hotărârile judecătoreşti prin care au fost condamnaţi, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia, prin care au fost declaraţi faliţi frauduloşi sau prin care au fost condamnaţi definitiv pentru fapte săvârşite în legătură cu exercitarea profesiei.
(3)Consiliile barourilor vor examina, în termen de 15 zile, hotărârile judecătoreşti respective şi vor aprecia dacă aceste hotărâri atrag sau nu nedemnitatea avocatului, în raport cu dispoziţiile art. 13 din lege, dispunând, după caz, menţinerea în profesie sau încetarea calităţii de avocat potrivit art. 26 lit. d) din lege.
(4)Decizia motivată va fi comunicată, de îndată, avocatului în cauză, precum şi preşedintelui Uniunii Avocaţilor din România, împreună cu hotărârea judecătorească în baza căreia s-a verificat starea de nedemnitate.
(5)Decizia consiliului baroului poate fi atacată de preşedintele Uniunii Avocaţilor din România şi de avocatul în cauză, conform art. 56 din lege, în termen de 15 zile de la comunicare.
(6)Decizia de încetare a calităţii de avocat devine executorie după soluţionarea cauzei de către Consiliul Uniunii Avocaţilor din România.

SECŢIUNEA III: Compatibilitatea profesională

Art. 39

Pentru primirea în profesie şi pentru exercitarea acesteia avocatul trebuie să nu se găsească în vreunul dintre cazurile prevăzute de art. 11 lit. c) şi la art. 14 din lege.

Art. 40
Incompatibilitatea prevăzută la art. 14 lit. a) din lege operează pentru avocatul care este sau care devine salariat în afara profesiei.

Art. 41
Contractul avocatului salarizat în cadrul profesiei intră în vigoare după ce a fost avizat de către consiliul baroului.

Art. 42
Avocatul salarizat în cadrul profesiei îşi păstrează independenţa profesională în activităţile ce îi sunt încredinţate, subordonarea sa limitându-se la condiţiile de muncă. El nu poate avea clientelă personală, iar în exercitarea profesiei trebuie să menţioneze cabinetul individual sau societatea civilă profesională pentru care lucrează.

Art. 43
Contribuţiile profesionale ale avocatului salarizat către barou, Uniunea Avocaţilor din România şi Casa de Asigurări a Avocaţilor se reţin şi se varsă pentru acesta de către persoana care îl salarizează.

Art. 44
Litigiile intervenite în legătură cu contractul avocatului salarizat în cadrul profesiei se soluţionează conform art. 23 alin. (1) lit. f) şi următoarele.

Art. 45
(1)Incompatibilitatea prevăzută la art. 14 lit. c) din lege priveşte exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerţ, în sensul că prin aceste fapte avocatul se angajează personal sau în numele unui comerciant să efectueze o operaţiune comercială care îi angajează răspunderea.
(2)Sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat:
a)faptele personale de comerţ exercitate cu sau fără autorizaţie;
b)calitatea de asociat într-o societate comercială în nume colectiv, de comanditar într-o societate comercială în comandită simplă sau în comandită pe acţiuni;
c)calitatea de administrator într-o societate comercială cu răspundere limitată sau într-o societate comercială în comandită pe acţiuni;
d)calitatea de preşedinte al consiliului de administraţie sau membru în comitetul de direcţie al unei societăţi comerciale pe acţiuni.
(3)Avocatul poate fi asociat sau acţionar la societăţile comerciale cu răspundere limitată sau la cele pe acţiuni sau membru în consiliul de administraţie al unei societăţi comerciale pe acţiuni.

Art. 46
(1)Incompatibilităţile prevăzute la art. 11 lit. c) şi art. 14 din lege se constată de către consiliul baroului, sesizat pe orice cale.
(2)Avocatul devenit incompatibil are obligaţia să încunoştinţeze în scris consiliul baroului, solicitând trecerea sa de pe tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei pe tabloul avocaţilor incompatibili.
(3)Continuarea exercitării profesiei după intervenirea cazului de incompatibilitate constituie exercitarea fără drept a profesiei de avocat, cu consecinţele prevăzute de lege.

Art. 47
(1)În aplicarea art. 24 alin. (1) din lege, consiliul baroului nu poate emite din oficiu decizie de trecere pe tabloul avocaţilor incompatibili fără ascultarea avocatului.
(2)Lipsa nejustificată a avocatului, la data indicată în convocarea expediată cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, nu împiedică luarea măsurii.

SECŢIUNEA IV: Modalităţile de primire în profesia de avocat

Art. 48

(1)Potrivit art. 16 din lege dreptul de primire în profesie se obţine pe baza unui examen.
(2)Examenul de primire în profesie se organizează de Comisia Permanentă a Uniunii Avocaţilor din România. Comisia de examinare este formată din cadre didactice universitare, sub preşedinţia unui membru al Comisiei Permanente a Uniunii Avocaţilor din România, în conformitate cu regulamentul de examen adoptat de Consiliul Uniunii Avocaţilor din România, conform art. 63 alin. 1 lit. c) din lege. Dispoziţiile art. 63 lit. j) din lege se aplică în mod corespunzător.

Art. 49
(1)Regulamentul şi tematica examenului vor fi comunicate barourilor cu cel puţin 3 luni înainte de data examenului şi vor putea fi consultate de cei interesaţi, prin grija barourilor.
(2)Data examenului va fi anunţată cu cel puţin 60 de zile înainte, într-un ziar de mare tiraj.

Art. 50
(1)Pentru înscrierea la examen candidatul va adresa o cerere decanului baroului în circumscripţia căruia doreşte să îşi exercite activitatea, cu îndeplinirea prevederilor art. 28-31 din prezentul statut. Cererea va fi depusă cu cel puţin 30 de zile înainte de data examenului, pentru a da posibilitatea consiliului baroului să efectueze investigaţiile prevăzute la art. 28-31 din prezentul statut.
(2)În cazul în care petentul solicită înscrierea la examen pentru a fi primit în alt barou decât cel în care domiciliază, se va cere şi avizul baroului de domiciliu.
(3)După expirarea termenului pentru înscriere consiliul baroului este obligat să înainteze Uniunii Avocaţilor din România lista cuprinzând candidaţii înscrişi şi dosarele acestora, pe măsură ce a avizat cererile, dar cu cel mult 10 zile înainte de data examenului.
(4)Candidatul este obligat să depună taxa de participare la examen, stabilită de Comisia Permanentă a Uniunii Avocaţilor din România.

Art. 51
Legalitatea desfăşurării examenului şi rezultatele acestuia vor fi supuse spre validare Consiliului Uniunii Avocaţilor din România care, după caz, va dispune primirea în profesie şi va comunica barourilor respective lista cuprinzând candidaţii admişi şi decizia de primire în profesie, în vederea emiterii deciziei de înscriere în barou.

Art. 52
(1)Toate cazurile de primire în profesie cu scutire de examen sunt soluţionate individual, urmând procedura avizării de către barou şi a acordării scutirii de examen de către Comisia Permanentă a Uniunii Avocaţilor din România, în baza art. 65 alin. 2 lit. d) din lege.
(2)Decizia Comisiei Permanente a Uniunii Avocaţilor din România poate fi contestată la Consiliul Uniunii Avocaţilor din România în termen de 15 zile de la data comunicării sale. Aprobarea sau respingerea cererii de primire în profesie este de competenţa Consiliului Uniunii Avocaţilor din România, conform art. 63 lit. g) din lege.

SECŢIUNEA V: Stagiul profesional

Art. 53

(1)Stagiul reprezintă perioada premergătoare definitivării în profesia de avocat şi are drept scop pregătirea profesională a avocatului la începutul exercitării profesiei.
(2)Stagiul este obligatoriu şi efectiv, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege.
(3)În timpul stagiului avocatul va purta denumirea de avocat stagiar.

Art. 54
Durata stagiului este de 2 ani, calculată de la data înscrierii în tabloul avocaţilor stagiari.

Art. 55
Stagiul se suspendă în condiţiile art. 17 alin. (3) din lege. Suspendarea stagiului se dispune de către consiliul baroului, care apreciază asupra împrejurărilor ce justifică lipsa din profesie, durata suspendării şi întinderea perioadei de stagiu efectuat anterior suspendării.

Art. 56
(1)Consiliul baroului în mod excepţional şi numai după verificarea raportului avocatului care coordonează conferinţa de stagiu, poate aproba reducerea perioadei de stagiu cu cel mult 6 luni pentru avocaţii stagiari care se remarcă în activitatea profesională, pe baza rezultatelor obţinute la conferinţele de stagiu, a notărilor semestriale şi a rezultatelor obţinute în activităţile organizate de Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor.
(2)Avocatul care garantează îndrumarea profesională a avocatului stagiar şi avocatul care sprijină cererea de primire în barou a avocatului stagiar conform art. 59 din prezentul statut trebuie să aibă competenţa profesională potrivit art. 18 din lege şi să nu se afle în unul dintre cazurile prevăzute la art. 19 alin. (2) şi la art. 20 din lege. Avocatul îndrumător se angajează faţă de consiliul baroului cu privire la asigurarea aplicării art. 62 din prezentul statut şi este obligat să îl informeze pe decan, în scris, asupra oricărei cauze de încetare a îndrumării.
(3)Avocatul care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 18 din lege nu poate da mai mult de două recomandări, indiferent dacă recomandarea se referă la îndrumarea efectivă a avocatului stagiar sau dacă sprijină cererea acestuia pentru primirea în profesie ca avocat stagiar.
(4)Pot da recomandări în condiţiile art. 18 din lege numai avocaţii titulari ai cabinetelor individuale şi avocaţii asociaţi.
(5)Dacă din orice motive, pe perioada stagiului avocatul care asigură efectiv îndrumarea profesională nu îşi mai îndeplineşte obligaţiile specifice, inclusiv pe cea prevăzută la art. 62 din prezentul statut, avocatul care a sprijinit cererea de primire în profesie preia toate aceste obligaţii. Avocatul care a asigurat îndrumarea profesională va trebui să depună un raport motivat asupra situaţiei intervenite. În cazul în care se constată că avocatul, cu rea-credinţă, nu şi-a îndeplinit obligaţiile asumate prin recomandarea dată potrivit art. 56 din prezentul statut şi prin contractul încheiat în acest sens cu avocatul stagiar, consiliul baroului va declanşa procedura prevăzută la art. 71 şi următoarele din lege.

Art. 57
Cererea de înscriere la examenul pentru primire în profesie ca avocat stagiar se depune la baroul în circumscripţia căruia solicitantul doreşte să îşi exercite profesia. La aceasta se va anexa diploma de licenţă a Facultăţii de drept.

Art. 58
Cererea de primire în profesie ca avocat stagiar va fi avizată de consiliul baroului după ce se vor îndeplini cerinţele prevăzute la art. 28-31 şi, după caz, la art. 52 din prezentul statut, iar după avizare se vor transmite Uniunii Avocaţilor din România împreună cu dosarul complet, întocmit potrivit prevederilor de mai sus.

Art. 59
(1)Avocatul stagiar este înscris în barou şi în tabloul avocaţilor stagiari, la cerere, pe baza deciziei de primire în profesia de avocat, comunicată conform art. 51 şi 52 din prezentul statut, a dovezilor privind asigurarea îndrumării pe perioada stagiului, cu respectarea prevederilor art. 18 din lege şi a modalităţii prin care se încadrează în una dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute la art. 5 din lege.
(2)În Tabloul avocaţilor se menţionează perioada în care stagiul se suspendă.
(3)Consiliul baroului organizează şi supraveghează îndrumarea avocaţilor stagiari.

Art. 60
(1)Avocatul stagiar este supus tuturor dispoziţiilor legale şi statutare privitoare la profesia de avocat.
(2)Avocatul stagiar are următoarele îndatoriri suplimentare:
a)să îşi perfecţioneze pregătirea profesională teoretică şi să îşi însuşească tehnica de practică avocaţială;
b)să participe la toate conferinţele de stagiu organizate de consiliul baroului, să pregătească în scris subiectele conferinţelor şi lucrările avocaţiale repartizate de coordonatorul conferinţelor de stagiu;
c)să participe la activităţile organizate de Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor - I.N.P.P.A.;
d)să efectueze lucrările avocaţiale repartizate de avocatul îndrumător şi de serviciul de asistenţă judiciară al baroului;
e)să participe la toate manifestările profesionale la care este convocat de către organele de conducere ale profesiei;
f)să desfăşoare o activitate efectivă în profesie şi să anunţe în scris orice motiv de suspendare a stagiului.
(3)Abaterile avocaţilor stagiari de la îndatoririle prevăzute mai sus se sancţionează disciplinar.

Art. 61
(1)Formele de învăţământ organizate de Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor - I.N.P.P.A. şi conferinţele de stagiu constituie forme de pregătire profesională a avocaţilor stagiari. Ele sunt organizate de către barou potrivit tematicii orientative comunicate de Comisia Permanentă a Uniunii Avocaţilor din România.
(2)Formele de învăţământ organizate de Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor - I.N.P.P.A. vor fi stabilite prin regulamentul său de funcţionare şi potrivit programelor şi planului de învăţământ al acestuia cu aprobarea Consiliului Uniunii Avocaţilor din România potrivit art. 63 lit. j) din lege.
(3)Conferinţa de stagiu cuprinde: expuneri asupra problemelor juridice, studiul doctrinei juridice şi al practicii judiciare, lucrări avocaţiale scrise, dezbateri de speţe.
(4)Conferinţele de stagiu se desfăşoară pe baza unui program aprobat trimestrial de consiliul baroului, pregătit de către consilierul coordonator al stagiului, cu consultarea avocaţilor îndrumători.
(5)Consilierul coordonator al stagiului va desemna, din rândul avocaţilor stagiari care s-au remarcat în primul an de stagiu, pe secretarii conferinţelor de stagiu, care vor ţine evidenţa prezenţei şi a lucrărilor avocaţilor stagiari.
(6)Prezenţa la conferinţa de stagiu va fi constatată prin apel nominal. Consilierul coordonator va informa trimestrial consiliul baroului cu privire la îndeplinirea de către avocaţii stagiari a obligaţiilor ce le revin.

Art. 62
(1)La sfârşitul fiecărui an de stagiu activitatea avocatului stagiar va fi notată cu note între 1 şi 10 de către consilierul coordonator al stagiului, avându-se în vedere lucrările efectuate, participarea la dezbaterea temelor, precum şi prezenţa la conferinţele de stagiu şi la manifestările baroului la care a fost convocat.
(2)Se va avea în vedere raportul întocmit de avocatul îndrumător şi de coordonatorul serviciului de asistenţă judiciară al baroului cu privire la activitatea depusă pentru îndeplinirea sarcinilor profesionale.
(3)Notările vor fi avute în vedere la avizarea înscrierii la examenul de definitivare în profesie.

Art. 63
(1)Avocatul îndrumător şi coordonatorul serviciului de asistenţă judiciară se vor preocupa de realizarea de către avocatul stagiar a unui venit echitabil, corespunzător muncii depuse.
(2)Venitul minim lunar garantat de către avocatul care îndrumă efectiv activitatea avocatului stagiar este echivalentul salariului minim pe economia naţională. Venitul poate fi realizat din onorarii pentru cauzele repartizate din oficiu, onorarii pentru prestaţii profesionale angajate pentru clientela proprie, iar în lipsa acestora, din onorarii retrocedate de avocatul îndrumător.
(3)Fapta avocatului care asigură îndrumarea profesională efectivă, de a nu îşi îndeplini obligaţiile de îndrumare profesională şi de a nu asigura venitul minim lunar garantat al avocatului stagiar, constituie abatere disciplinară.

Art. 64
Avocatul stagiar are dreptul de a pune concluzii la judecătorii şi de a acorda asistenţă juridică la autorităţi, de a redacta acte, cereri, plângeri, contestaţii şi memorii în condiţiile prevăzute de lege.

Art. 65
(1)După expirarea perioadei de stagiu, consiliul baroului, prin decizie motivată, va constata, de la caz la caz, îndeplinirea efectivă a stagiului pe baza raportului avocatului îndrumător şi a celui al serviciului de asistenţă judiciară, precum şi a notărilor consilierului coordonator al stagiului profesional.
(2)Consiliul baroului va evalua şi raportul final cu privire la absolvirea cursurilor organizate de Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor - I.N.P.P.A.

Art. 66
(1)În baza deciziei de constatare a îndeplinirii efective a stagiului avocatul stagiar va solicita consiliului baroului avizul pentru înscrierea la examenul de definitivare în profesie.
(2)Avizul va fi înaintat Comisiei Permanente a Uniunii Avocaţilor din România, împreună cu notările anuale ale avocatului.
(3)Avocatul stagiar care a îndeplinit stagiul sau căruia i s-a aprobat reducerea acestuia este obligat să se prezinte la examenul de definitivat.
(4)Avocatul stagiar respins sau care nu s-a prezentat la examen, după caz, este înscris din oficiu în următoarea sesiune de examen.
(5)Avocatul stagiar respins sau care nu s-a prezentat la două sesiuni de examen va fi exclus din profesie în termen de 10 zile de la validarea examenului.

Art. 67
(1)Examenul de definitivare în profesia de avocat se organizează de către Comisia Permanentă a Uniunii Avocaţilor din România.
(2)Comisia de examen este formată din avocaţi definitivi cu reputaţie profesională şi este desemnată de Comisia Permanentă a Uniunii Avocaţilor din România, în conformitate cu regulamentul de examen adoptat de Consiliul Uniunii Avocaţilor din România conform art. 63 lit. c) din lege. Preşedintele comisiei este unul dintre membrii Comisiei Permanente a Uniunii Avocaţilor din România.
(3)Regulamentul şi tematica de examen vor fi comunicate barourilor cu minimum 90 de zile anterioare datei examenului şi vor fi aduse la cunoştinţă candidaţilor prin grija consiliilor barourilor.

Art. 68
(1)Rezultatele examenului sunt supuse spre validare Consiliului Uniunii Avocaţilor din România.
(2)După promovarea examenului candidatul dobândeşte titlul de avocat definitiv şi va fi înscris în tabloul avocaţilor definitivi.

Art. 69
(1)Persoana care anterior primirii în profesie a îndeplinit funcţii juridice timp de cel puţin 5 ani dobândeşte, potrivit art. 19 din lege, calitatea de avocat definitiv.
(2)Constatarea acestei calităţi va fi menţionată în decizia de înscriere în barou.
(3)Prin funcţii juridice, în sensul art. 19 din lege, se înţelege funcţiile îndeplinite efectiv după absolvirea facultăţii şi după susţinerea examenului de licenţă.
(4)De la data dobândirii calităţii de avocat definitiv, potrivit art. 19 alin. (1) din lege, curge termenul prevăzut la art. 22 alin. (2) din lege.
SECŢUNEA VI: Interdicţii

Art. 70
(1)Foştii magistraţi nu pot pune concluzii la instanţele la care au funcţionat, timp de 2 ani de la încetarea funcţiei deţinute. Art. 19 alin. (2) din lege se referă la instanţă ca instituţie juridică reglementată prin Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, şi nu doar la secţiile din cadrul aceleiaşi instanţe sau la alcătuirea completelor de judecată.
(2)În cazul în care, în cei 2 ani anteriori primirii în profesie, avocatul a funcţionat ca magistrat la mai multe instanţe, interdicţia operează pentru fiecare instanţă şi se calculează de la data încetării activităţii la instanţa respectivă.
(3)Aceeaşi interdicţie se aplică şi magistraţilor asistenţi de la Curtea Supremă de Justiţie şi Curtea Constituţională, executorilor judecătoreşti, grefierilor şi personalului auxiliar al instanţelor judecătoreşti, Curţii Constituţionale şi Curţii de Conturi.

Art. 71
(1)Foştii procurori şi cadre de poliţie nu pot acorda asistenţă juridică la nici un organ de urmărire penală din localitatea unde au funcţionat. Calculul duratei de interdicţie se face conform art. 70 alin. (2) din prezentul statut.
(2)În cazul în care fostul procuror sau cadru de poliţie a funcţionat în cei 2 ani anteriori primirii în profesie şi în calitate de judecător, interdicţia priveşte atât instanţele, cât şi organele de urmărire penală, durata fiind calculată conform art. 70 alin. (2) din prezentul statut.
(3)Aceeaşi interdicţie se aplică şi personalului auxiliar al parchetelor şi organelor de urmărire penală.

Art. 72
Interdicţia prevăzută la art. 20 din lege priveşte instanţa de judecată în sensul art. 70 alin. (1) din prezentul statut şi, respectiv, toate organele de urmărire penală arondate pe lângă parchetul la care lucrează ruda, soţul sau afinul avocatului până la gradul al treilea inclusiv.

Art. 73
Avocatul, avocatul asociat, avocatul colaborator sau salarizat în cadrul profesiei, care nu respectă interdicţiile prevăzute la art. 19 alin. (2) şi la art. 20 din lege, sau se foloseşte de forma de exercitare a profesiei ori de raporturile stabilite conform art. 17 alin. (3) din prezentul statut, în scopul eludării interdicţiilor prevăzute la art. 19 alin. (2) şi la art. 20 din lege, săvârşeşte abatere disciplinară.
SECŢIUNEA VII: Tabloul anual al avocaţilor

Art. 74
(1)La începutul fiecărui an decanul supune aprobării consiliului baroului tabloul avocaţilor definitivi şi stagiari cu drept de exercitare a profesiei, alcătuit potrivit anexei nr. VII la prezentul statut.
(2)Separat va fi întocmită a doua parte a tabloului, care va cuprinde cabinetele asociate şi societăţile civile profesionale, cu indicarea sediului şi a avocaţilor componenţi.
(3)Decanul va supune aprobării consiliului baroului şi tabloul special în care se vor menţiona avocaţii străini înscrişi în barou şi, separat, societăţile civile profesionale din care aceştia fac parte, potrivit prevederilor art. 12 alin. (3) şi alin. (6) din lege (anexa nr. VIII la prezentul statut).
(4)Tabloul avocaţilor incompatibili se verifică şi se reactualizează la începutul fiecărui an şi se comunică Uniunii Avocaţilor din România (anexa nr. VIII la prezentul statut).

Art. 75
Tabloul avocaţilor definitivi şi stagiari, precum şi tabloul special în care se vor înscrie avocaţii străini se comunică, în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (3) din lege, cel târziu până la data de 31 ianuarie a fiecărui an. Acesta se reactualizează lunar.

Art. 76
Refuzul înscrierii în tablou se contestă la consiliul baroului. Împotriva deciziei consiliului baroului se face plângere la Comisia Permanentă a Uniunii Avocaţilor din România în termen de 5 zile de la data comunicării sale.

Art. 77
(1)Înscrierea în tablou a avocaţilor definitivi şi stagiari se face numai după depunerea jurământului prevăzut la art. 21 din lege. Jurământul se depune într-un cadru solemn, în faţa consiliului baroului, de către avocaţii nou-înscrişi în barou.
(2)Înscrierea în tabloul avocaţilor este condiţionată de depunerea declaraţiei prevăzute la art. 3 din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică. Nedepunerea declaraţiei, depunerea unei declaraţii false sau recunoaşterea faptului că avocatul a colaborat cu securitatea ca poliţie politică atrage consecinţele prevăzute de lege.

Art. 78
(1)În aplicarea art. 25 din lege consiliul baroului este obligat să desemneze avocaţii responsabili cu verificarea cazurilor de exercitare a activităţii de asistenţă juridică de către persoanele neînscrise în tabloul avocaţilor.
(2)Ori de câte ori va avea informaţii cu privire la persoanele care acordă nelegal asistenţă juridică consiliul baroului va sesiza parchetul. Dispoziţiile art. 37 din prezentul statut se aplică în mod corespunzător.

CAPITOLUL IV: Încetarea calităţii de avocat

Art. 79
Încetarea calităţii de avocat se constată prin decizie a consiliului baroului şi are drept consecinţă radierea celui în cauză din Tabloul avocaţilor.

Art. 80
Avocatul care renunţă la exerciţiul profesiei va formula o cerere în scris. Cu cel puţin 60 de zile înainte de data prevăzută pentru încetarea activităţii acesta este obligat să finalizeze toate cauzele angajate sau să asigure substituirea. Avocatul va prezenta baroului lista cuprinzând cauzele nefinalizate şi va indica numele avocaţilor care le vor prelua.

Art. 81
În caz de deces al avocatului, cauzele acestuia vor fi preluate de către colaboratorii ori asociaţii defunctului, iar în lipsa lor, de către avocaţii desemnaţi de consiliul baroului.

Art. 82
(1)În cazul în care avocatul pensionar cere continuarea exercitării profesiei, consiliul baroului ia act de cerere.
(2)Avocatul poate continua exercitarea profesiei pe baza unui aviz medical anual privind capacitatea fizică şi psihică de a exercita profesia de avocat.
(3)Consiliul Uniunii Avocaţilor din România va lua act de avizul baroului şi va proceda în conformitate cu prevederile art. 63 lit. g) din lege şi ale legislaţiei privind pensiile şi asigurările sociale.
(4)Avocatul pensionar care continuă exercitarea profesiei sau este menţinut în profesie este obligat să contribuie la constituirea fondului Casei de Asigurări a Avocaţilor în condiţiile prevăzute de legislaţia pensiilor şi asigurărilor sociale pentru avocaţi.
(5)Decizia de menţinere în activitate este de competenţa consiliului baroului.

CAPITOLUL V: Suspendarea calităţii de avocat

Art. 83

Exerciţiul profesiei de avocat se suspendă:
a)în caz de incompatibilitate, conform dispoziţiilor art. 27 lit. a) şi ale art. 14 din lege;
b)în temeiul unei hotărâri judecătoreşti sau disciplinare de interdicţie temporară de a profesa, conform dispoziţiilor art. 27 lit. b) din lege;
c)în cazul prevăzut la art. 27 lit. c) din lege.

Art. 84
Calitatea de avocat poate fi suspendată în cazul în care împotriva avocatului s-a pus în mişcare acţiunea penală sau s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive.

Art. 85
(1)Avocatul este dator să încunoştinţeze de îndată consiliul baroului despre orice situaţie care ar putea duce la suspendarea calităţii de avocat. Nerespectarea acestei obligaţii constituie abatere disciplinară.
(2)Decanul şi consiliul baroului se pot sesiza pe orice cale cu privire la aplicarea dispoziţiilor legii şi ale prezentului statut privind suspendarea calităţii de avocat. Consiliul baroului decide după ascultarea avocatului în cauză.
(3)Decizia consiliului baroului, în cazurile prevăzute la art. 83 lit. a) şi b) din prezentul statut, este executorie. Despre aceasta se va face menţiune în Tabloul avocaţilor.
(4)Împotriva deciziei consiliului baroului se poate face contestaţie la Comisia Permanentă a Uniunii Avocaţilor din România în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia. Contestaţia suspendă executarea în cazurile prevăzute la art. 83 lit. c) şi la art. 84 din prezentul statut.

Art. 86
La cererea avocatului în cauză, consiliul baroului, după verificarea temeiurilor cererii sau a dovezii achitării taxelor şi contribuţiilor prevăzute de lege şi de prezentul statut, poate dispune încetarea măsurii suspendării şi ştergerea menţiunii din tablou.

Art. 87
Avocatul suspendat care continuă să exercite profesia este supus prevederilor art. 25 din lege.

Art. 88
Avocatul împotriva căruia s-a dispus măsura suspendării este obligat ca de la data luării măsurii să îşi asigure substituirea.

CAPITOLUL VI: Transferul

Art. 89

(1)Avocatul care, din motive justificate, solicită transferul într-un alt barou se va adresa în scris decanului baroului de la care doreşte să se transfere.
(2)Cererea de transfer trebuie să fie însoţită de actele pe care se întemeiază şi de un certificat eliberat de baroul de la care se solicită transferul, ulterior înregistrării cererii de transfer, prin care se constată că solicitantul nu a fost exclus, nu a devenit nedemn sau incompatibil, nu se află în curs de judecată penală sau disciplinară şi că a achitat la zi taxele şi contribuţiile profesionale către barou, Casa de Asigurări a Avocaţilor şi Uniunea Avocaţilor din România.
(3)Consiliul baroului de la care se solicită transferul va aviza cererea, pe care o va înainta, împreună cu dosarul de înscriere în profesie, baroului la care se solicită transferul.

Art. 90
Consiliul baroului la care se solicită transferul va soluţiona cererea potrivit raportului întocmit de un consilier delegat, care va verifica dosarul de înscriere în profesie al celui care solicită transferul, înaintat de baroul de la care se solicită transferul.

Art. 91
(1)Consiliul baroului va face, după caz, aplicarea dispoziţiilor art. 53 alin. (2) lit. h) din lege. (2) Decizia prin care s-a respins cererea de transfer va fi motivată şi poate fi contestată în termen de 15 zile de la comunicare la Consiliul Uniunii Avocaţilor din România.

CAPITOLUL VII: Exercitarea drepturilor avocatului

Art. 92

Avocatul înscris în tablou are dreptul să exercite activităţile specifice profesiei potrivit legii şi statutului profesiei.

Art. 93
(1)Dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte activităţi specifice profesiei se naşte din contractul de asistenţă juridică, încheiat în formă scrisă, între avocat şi client ori mandatarul acestuia.
(2)Modelul contractului este cuprins în anexa nr. IX la prezentul statut.
(3)Contractul de asistenţă juridică prevede în mod expres întinderea puterilor pe care clientul le conferă avocatului. În baza acestuia, avocatul se legitimează faţă de terţi prin împuternicirea avocaţială întocmită conform anexei nr. X la prezentul statut.
(4)În lipsa unor prevederi contrare avocatul este împuternicit să efectueze orice act specific profesiei pe care îl consideră necesar pentru realizarea intereselor clientului.

Art. 94
(1)Pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul clientului său.
(2)Onorariul se stabileşte prin negociere, pornindu-se de la onorariile minimale stabilite de Consiliul Uniunii Avocaţilor din România.
(3)Avocatul nu este obligat să justifice cuantumul onorariului convenit cu clientul.
(4)Onorariul se stabileşte pentru fiecare serviciu profesional.
(5)În cazul formelor de exercitare a profesiei care îşi deschid un cont bancar pentru depunerea sumelor primite de la clienţi cu titlu de cheltuieli, sumele consemnate nu constituie venit din exercitarea profesiei.

Art. 95
(1)Contestaţiile şi reclamaţiile privind onorariile şi cheltuielile vor fi soluţionate potrivit art. 31 din lege.
(2)Consiliul baroului va delega un consilier care îi va convoca pe avocat şi pe clientul acestuia şi după ascultarea lor va întocmi un raport, pe care consiliul baroului îl va avea în vedere la soluţionarea contestaţiei sau a reclamaţiei.
(3)Decizia consiliului baroului poate fi atacată cu plângere în termen de 15 zile de la comunicare la Comisia Permanentă a Uniunii Avocaţilor din România, care va proceda conform art. 31 din lege.

Art. 96
(1)Cabinetele individuale, cabinetele asociate sau societăţile civile profesionale au dreptul să îşi stabilească sediul profesional în circumscripţia baroului din care fac parte.
(2)Avocatul poate să îşi exercite activitatea la sediul principal, la sediile secundare şi la birourile de lucru, în spaţiile avizate de consiliul baroului.

Art. 97
(1)Avocatul care profesează individual, cabinetul asociat şi societatea civilă profesională au dreptul la sedii profesionale secundare în circumscripţiile barourilor din care nu fac parte.
(2)Aprobarea pentru înfiinţarea acestor sedii secundare se dă de către consiliul baroului în circumscripţia căruia urmează să se deschidă sediul secundar, în urma unei cereri în care avocatul solicitant trebuie să menţioneze: vechimea în profesie, titlul ştiinţific, poziţia din tabloul avocaţilor din baroul în raza căruia se află sediul principal, adresa unde urmează să se deschidă sediul secundar, forma de desfăşurare a activităţii profesionale şi motivul deschiderii sediului secundar.
(3)Decizia de aprobare a înfiinţării sediului secundar se comunică baroului în care petentul îşi are sediul principal.
(4)Împotriva refuzului consiliului baroului de a aproba cererea de deschidere a sediului secundar se face plângere la Consiliul Uniunii Avocaţilor din România în termen de 15 zile de la comunicare.
(5)În cazul aprobării funcţionării sediului secundar avocatul respectiv va achita taxa de înscriere şi de contribuţie la bugetul baroului, separat de taxele plătite la baroul unde are sediul principal.
(6)Consiliul baroului poate aproba deschiderea unuia sau mai multor birouri în orice localitate din raza sa teritorială.

Art. 98
(1)În scopul asigurării secretului profesional avocatul păstrează lucrările numai în sediile profesionale sau birourile avizate de consiliul baroului. El are obligaţia să se opună la percheziţionarea actelor profesionale aflate în sediu sau asupra sa, dacă percheziţia nu este efectuată de către procuror în temeiul unui mandat emis anticipat în acest scop şi confirmat în scris de prim-procurorul parchetului de pe lângă tribunal.
(2)În termen de 24 de ore de la efectuarea percheziţiei avocatul este obligat să anunţe pe decanul baroului despre aceasta.

Art. 99
Sediul profesional şi celelalte spaţii în care avocatul îşi desfăşoară activitatea profesională trebuie să asigure păstrarea secretului profesional. El poate fi situat şi în locuinţa avocatului.

Art. 100
Avocatul este îndreptăţit să refuze contactul cu clientul său în prezenţa organului de urmărire penală sau de cercetare penală ori a oricărui organ al statului, precum şi în cazul în care există un sistem de control al contactului cu clientul.

Art. 101
(1)În aplicarea art. 37 alin. (4) din lege, plângerea prealabilă privind punerea în mişcare a acţiunii penale se exercită independent de sesizarea îndreptată la consiliul baroului, în cazul în care autorul faptei este un avocat.
(2)Independent de acţiunea penală, consiliul baroului va proceda la cercetarea cazului şi va trimite în judecată disciplinară pe avocatul împotriva căruia există probe că a săvârşit fapta.

Art. 102
(1)Cabinetul individual, cabinetele asociate şi societatea civilă profesională deţin ştampilă care se aplică pe actele eliberate de acestea. Avocatul colaborator va aplica pe actele şi lucrările întocmite pentru clientela sa ştampila proprie specifică. Modelul, forma şi dimensiunile ştampilelor sunt cele prevăzute în anexa nr. XI la prezentul statut.
(2)În afară de ştampilă, actele avocatului poartă antet tipărit, care conţine: numele şi prenumele avocatului, sediul profesional, telefon (fax, e-mail, telex etc.) şi forma de exercitare a profesiei.
(3)Antetul poate cuprinde pe lângă denumirea formei de exercitare a profesiei, indicarea cu litere mai mici a formei de exercitare a profesiei cu care sunt stabilite raporturi de conlucrare profesională în condiţiile art. 17 alin. (3) din prezentul statut. În acest caz utilizarea antetului se face după obţinerea aprobării consiliului baroului în care avocatul este înscris, pe baza dovedirii acordului formei de exercitare a profesiei cu care se stabilesc raporturi de conlucrare profesională şi sub condiţia reciprocităţii.
(4)Avocaţii pot utiliza parafă care să cuprindă menţiunile prevăzute în alineatul precedent. Pentru actele întocmite conform art. 3 lit. c) din lege se aplică parafa al cărei model este prevăzut în anexa nr. XIX la prezentul statut.

CAPITOLUL VIII: Îndatoririle avocatului

Art. 103

(1)Exerciţiul liber al profesiei, demnitatea, conştiinţa, independenţa, probitatea, umanismul, onoarea, loialitatea, delicateţea, moderaţia, tactul şi sentimentul de confraternitate sunt principii esenţiale ale profesiei de avocat şi constituie îndatoriri ale acestuia.
(2)Avocatul este obligat să respecte aceste principii în activitatea sa profesională şi în viaţa privată.

Art. 104
(1)Avocatul este obligat să studieze temeinic cauzele care i-au fost încredinţate, inclusiv pe cele din oficiu, să se prezinte la fiecare termen stabilit de instanţele de judecată, de organele de urmărire penală sau de alte instituţii şi să manifeste conştiinciozitate şi probitate pentru îndeplinirea serviciului încredinţat.
(2)Avocatul este obligat să respecte solemnitatea şedinţelor de judecată, să pledeze cu demnitate, fiindu-i interzis să folosească expresii care ar putea jigni completul de judecată, pe ceilalţi avocaţi sau părţile din proces.
(3)Ori de câte ori este necesar, în raport cu natura şi cu dificultatea cauzei, avocatul este obligat să depună note de şedinţă sau concluzii scrise, din proprie iniţiativă sau la cererea instanţei de judecată.

Art. 105
(1)Avocatul are obligaţia să acorde asistenţă juridică în cazul în care a fost desemnat din oficiu sau când exercită profesia gratuit. Aceste cauze vor fi repartizate cu precădere avocaţilor stagiari şi tinerilor avocaţi, cu respectarea dispoziţiilor art. 22 din lege.
(2)Avocaţii pensionari care continuă activitatea nu vor fi repartizaţi pentru asistenţă din oficiu.

Art. 106
(1)Avocatul este obligat să se asigure pentru răspunderea profesională după cum urmează:
a)avocatul stagiar, pentru un risc asigurat în valoare de minimum 3.000 euro anual;
b)avocatul definitiv, pentru un risc asigurat în valoare de minimum 6.000 euro anual.
(2)Asigurarea pentru răspundere profesională va fi încheiată cel mai târziu până la data de 1 ianuarie 2002 şi va fi în mod obligatoriu reînnoită anual. Poliţa de asigurare, certificată de avocat, va fi depusă la secretariatul baroului cel târziu până la data de 28 decembrie a fiecărui an. Pentru anul 2002 obligaţia va fi îndeplinită cel mai târziu la data de 28 decembrie 2001.
(3)Societăţile civile profesionale pot încheia asigurare profesională în care să fie cuprinşi toţi avocaţii care îşi exercită profesia în calitate de asociaţi, colaboratori şi salarizaţi.
(4)Primele de asigurare profesională, achitate de avocat şi de societăţile civile profesionale de avocaţi, reprezintă cheltuieli profesionale obligatorii, legal datorate.
(5)Neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute la alineatele precedente poate atrage neînscrierea în tabloul anual al avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, cu toate consecinţele prevăzute de lege şi de prezentul statut.

Art. 107
(1)În aplicarea dispoziţiilor art. 41 din lege, avocatul care face parte din organele de conducere ale profesiei are obligaţia să participe la şedinţele acestora.
(2)Avocatul are obligaţia să participe la activităţile hotărâte de consiliul baroului şi aduse la cunoştinţă prin convocare sau anunţuri afişate la sediile instanţelor din circumscripţia baroului respectiv.
(3)Absenţa nejustificată constituie abatere disciplinară.

Art. 108
(1)Avocatul este obligat să folosească, drept mijloc de probă, copii de pe actele care i-au fost încredinţate de client, păstrând actele originale pentru a le prezenta la cererea instanţei.
(2)La cerere, avocatul este obligat să restituie actele originale, care i-au fost încredinţate, persoanei de la care le-a primit. În acest sens va întocmi proces-verbal semnat de client sau le va expedia prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, cu conţinut declarat.

Art. 109
(1)Avocatul este obligat să depună toate diligenţele necesare pentru realizarea serviciului profesional pentru care a fost angajat.
(2)Contractul dintre avocat şi client poate fi denunţat prin acordul ambelor părţi.
(3)Părţile pot denunţa unilateral contractul de asistenţă juridică în conformitate cu prevederile expres menţionate în contract.
(4)În cazurile prevăzute la alineatul precedent avocatul va încasa sau va păstra onorariul în măsura serviciilor prestate.

Art. 110
(1)În cazul în care avocatul este împiedicat să îndeplinească serviciul profesional, el va asigura substituirea.
(2)Pentru activitatea de substituire avocatul care preia cauza are dreptul la onorariul corespunzător activităţii depuse.

Art. 111
(1)În aplicarea art. 42 din lege, avocatul este obligat să achite, în termenul stabilit taxele şi contribuţiile la formarea bugetului baroului, al Uniunii Avocaţilor din România şi a bugetului sistemului de asigurări al avocaţilor.
(2)Contribuţia avocatului la bugetul baroului va fi stabilită de consiliul baroului şi va consta într-o sumă fixă, care se achită lunar, la data stabilită prin decizie adusă la cunoştinţă tuturor membrilor baroului.
(3)Baroul va încasa contribuţia avocatului pentru Uniunea Avocaţilor din România, care se achită lunar, la data stabilită prin decizie adusă la cunoştinţă tuturor membrilor baroului. Contribuţia astfel încasată va fi virată de îndată în contul Uniunii Avocaţilor din România.
(4)Depăşirea termenului de plată a contribuţiilor prevăzute de prezentul articol atrage obligaţia de plată a majorărilor de întârziere, în cuantum de 0,5% aplicat la suma datorată, pentru fiecare zi de întârziere.

Art. 112
Avocatul este obligat să poarte robă, în condiţiile art. 45 din lege. Caracteristicile robei sunt cele descrise în anexa nr. XIV la prezentul statut.

Art. 113
(1)Avocatul poartă insignă şi deţine carte de identitate de avocat, cu care se legitimează şi care atestă vechimea în profesie.
(2)Modelul insignei este prevăzut în anexa nr. XIII la prezentul statut.

Art. 114
Folosirea de către avocat de procedee incompatibile cu demnitatea profesiei în scopul dobândirii clientelei, în mod nemijlocit sau prin persoane interpuse, constituie abatere disciplinară.

Art. 115
(1)Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclamă cu scopul dobândirii de clientelă.
(2)Este permis formelor de exercitare a profesiei să plaseze o firmă, cu dimensiuni maxime de 40 x 60 cm, la intrarea în imobilul în care îşi au sediul şi, după caz, la intrarea în apartamentul în care îşi desfăşoară activitatea. Firma poate fi plasată şi la spaţiile prevăzute la art. 96 alin. (2) şi 97 din statut.
(3)Se pot publica anunţuri în toate anuarele profesionale privind înfiinţarea formelor de exercitare a profesiei, numele şi principalele domenii în care avocaţii îşi desfăşoară activitatea.
(4)Pot fi date două anunţuri la mica sau marea publicitate, numai în presa scrisă, cu ocazia stabilirii sediului profesional, schimbării acestuia sau modificării formei de exercitare a profesiei.
(5)Dacă anunţul se face prin marea publicitate, dimensiunile acestuia vor fi de maximum 6 x 10 cm.
(6)Încălcarea dispoziţiilor prezentului articol constituie abatere disciplinară.

Art. 116
Avocatul este dator să îşi decline calitatea şi identitatea în faţa autorităţilor şi a altor avocaţi cu care intră în contact, cu prilejul îndeplinirii actelor specifice profesiei.

Art. 117
(1)Orice avocat care intră în conflict cu un alt avocat este obligat să îl informeze pe decanul baroului, care va media soluţionarea pe cale amiabilă.
(2)Conflictele avocatului cu magistraţii sau cu alte autorităţi publice se aduc de îndată la cunoştinţă decanului baroului, de către avocat, care va decide asupra măsurilor ce trebuie luate.

Art. 118
Avocatul este obligat să ţină următoarele evidenţe:
a)contractele de asistenţă juridică;
b)registrul de evidenţă a contractelor încheiate cu clienţii săi; modelul acestui registru este prezentat în anexa nr. XV la prezentul statut;
c)registrul de înregistrare a actelor juridice atestate de avocat cu privire la identitatea părţilor, a conţinutului şi a datei actelor, potrivit anexei nr. XVI la prezentul statut;
d)evidenţele cerute de legislaţia fiscală.

Art. 119
Avocatul este obligat să prezinte clientului, la cerere, situaţia privind cheltuielile efectuate în cauza acestuia.

CAPITOLUL IX: Organizarea profesiei de avocat

SECŢIUNEA I: Reguli privitoare la organizarea şi funcţionarea baroului

Art. 120

Independenţa profesiei, autonomia baroului şi exercitarea liberă a profesiei de avocat nu pot fi ştirbite prin acte ale puterii executive, ale Ministerului Public sau ale autorităţilor publice.

Art. 121
Organele de conducere ale baroului sunt: adunarea generală, consiliul şi decanul.

Art. 122
(1)Adunarea generală a baroului poate fi, în condiţiile legii, ordinară şi extraordinară.
(2)Nu pot participa la şedinţele adunării generale membrii baroului care nu au dreptul de exercitare a profesiei datorită stării de incompatibilitate, suspendării din profesie ori datorită unei sancţiuni disciplinare care atrage o astfel de consecinţă.

Art. 123
(1)Data la care are loc adunarea generală ordinară se stabileşte de către consiliul baroului în prima şedinţă din luna ianuarie a fiecărui an.
(2)Organizarea adunării generale, ordinară sau extraordinară, este în sarcina consiliului baroului.
(3)Neîndeplinirea acestei obligaţii poate atrage răspunderea disciplinară.
(4)O dată cu convocarea adunării generale se stabileşte şi ordinea de zi. Membrii baroului pot face propuneri pentru completarea ordinii de zi, propuneri care vor fi depuse la decanatul baroului cu cel puţin 5 zile înainte de data la care a fost convocată adunarea generală.
(5)Ordinea de zi va fi supusă spre aprobare prin vot deschis adunării generale.
(6)Înscrierile la cuvânt se vor face înaintea începerii dezbaterii fiecărui punct al ordinii de zi. Orice înscriere ulterioară acestui moment va fi luată în considerare numai cu aprobarea prin vot deschis a adunării generale.

Art. 124
(1)Secretarul adunării generale va redacta procesul-verbal, care va cuprinde:
a)modul în care a fost convocată adunarea generală şi caracterul ei ordinar sau extraordinar;
b)anul, luna, ziua, ora şi locul unde se desfăşoară adunarea generală;
c)numărul membrilor prezenţi;
d)componenţa prezidiului adunării generale;
e)ordinea de zi votată de adunarea generală;
f)luările de cuvânt;
g)hotărârile, rezoluţiile şi moţiunile adoptate;
h)orice alte activităţi desfăşurate în adunarea generală.
(2)Procesul-verbal va purta semnătura membrilor prezidiului adunării generale.
(3)Procesul-verbal va fi înregistrat şi depus la decanatul baroului, consultarea sa fiind permisă membrilor baroului şi organelor Uniunii Avocaţilor din România.

Art. 125
(1)Adunarea generală adoptă hotărâri care sunt obligatorii pentru membrii baroului, în condiţiile prevăzute de lege şi de statutul profesiei de avocat.
(2)Adunarea generală poate adopta rezoluţii şi moţiuni.

Art. 126
(1)Consiliul baroului este format din 5 până la 15 membri, avocaţi definitivi cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 8 ani.
(2)Numărul consilierilor este proporţional cu numărul membrilor baroului înscrişi în tablou, după cum urmează:
a)5 consilieri pentru barourile cu mai puţin de 50 de avocaţi;
b)7 consilieri pentru barourile cu mai puţin de 100 de avocaţi;
c)9 consilieri pentru barourile cu mai puţin de 200 de avocaţi;
d)11 consilieri pentru barourile cu mai puţin de 500 de avocaţi;
e)13 consilieri pentru barourile cu mai puţin de 1.000 de avocaţi;
f)15 consilieri pentru barourile cu peste 1.000 de avocaţi.
(3)Fiecare consilier va coordona unul sau mai multe sectoare de activitate.
(4)În numărul total al membrilor consiliului sunt cuprinşi decanul şi prodecanul.
(5)Adunarea generală a baroului poate hotărî alegerea unor consilieri supleanţi, care, în caz de încetare a mandatului de consilier ales, vor completa consiliul în ordinea numărului de voturi obţinut la alegeri.

Art. 127
(1)Avocaţii aleşi membri ai comisiei de cenzori trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţii ca şi consilierii.
(2)Dispoziţiile art. 126 alin. (5) din prezentul statut se aplică în mod corespunzător.

Art. 128
(1)Consiliul baroului se întruneşte în şedinţă cel puţin o dată pe lună, la sediul baroului.
(2)Lucrările şedinţei se consemnează în registrul de procese-verbale şi se semnează de toţi consilierii prezenţi la şedinţă. Registrul poate fi consultat de către avocaţii interesaţi şi de organele Uniunii Avocaţilor din România.
(3)În exercitarea atribuţiilor sale consiliul baroului adoptă hotărâri şi dă avize.

Art. 129
(1)Decanul baroului este ales de adunarea generală a baroului dintre avocaţii definitivi cu o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 8 ani. El trebuie să fie membru al baroului de cel puţin 5 ani.
(2)În exercitarea atribuţiilor sale decanul emite decizii. Ele se consemnează într-un registru special, ţinut la sediul baroului, care poate fi consultat de către orice avocat interesat şi de organele Uniunii Avocaţilor din România.

Art. 130
(1)Orice litigiu între membrii baroului în legătură cu exercitarea profesiei va fi adus la cunoştinţă decanului.
(2)Decanul va încerca medierea în vederea soluţionării amiabile a litigiului.
(3)Prevederile art. 23 din prezentul statut se aplică în mod corespunzător.

Art. 131
(1)Hotărârile adoptate de adunarea generală sau de consiliul baroului pot fi anulate de Consiliul Uniunii Avocaţilor din România numai pentru motive de nelegalitate sau de încălcare a prevederilor prezentului statut, cu respectarea autonomiei baroului.
(2)Deciziile emise de decan pot fi atacate la consiliul baroului.

SECŢIUNEA II: Uniunea Avocaţilor din România

Art. 132

Toţi membrii barourilor cu drept de exercitare a profesiei fac parte din Uniunea Avocaţilor din România. Nici un barou nu poate funcţiona în afara Uniunii.

Art. 133
(1)Organele de conducere ale Uniunii Avocaţilor din România sunt: congresul, consiliul, comisia permanentă şi preşedintele.
(2)Avocaţii care formează organele de conducere ale Uniunii Avocaţilor din România sunt avocaţi definitivi, cu o vechime neîntreruptă în profesie de minimum 8 ani.
(3)La congresele la care nu sunt alese organele profesiei pot participa, în calitate de delegaţi, şi avocaţii care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (2).

Art. 134
(1)Congresul este organul suprem de conducere.
(2)Hotărârile adoptate de congres sunt definitive şi obligatorii pentru toate organele profesiei şi pentru toţi avocaţii.

Art. 135
(1)Anual, Consiliul Uniunii Avocaţilor din România convoacă congresul ordinar.
(2)La cererea a cel puţin 1/3 din numărul total al barourilor Consiliul Uniunii Avocaţilor din România va convoca congresul extraordinar.
(3)Convocarea va cuprinde luna, ziua, ora şi locul desfăşurării congresului, precum şi ordinea de zi a acestuia.
(4)Membrii de drept ai congresului sunt decanii baroului şi membrii Consiliului Uniunii Avocaţilor din România.
(5)Din congres fac parte şi membri delegaţi aleşi de adunările generale ale barourilor potrivit unei norme de reprezentare de un delegat pentru fiecare o sută de avocaţi. Barourile care au mai puţin de o sută de avocaţi înscrişi aflaţi în activitate vor alege un delegat. Barourile care au între o sută şi trei sute de avocaţi vor alege doi delegaţi. Barourile care au între trei sute şi cinci sute de avocaţi vor alege trei delegaţi. Barourile care au între cinci sute şi o mie de avocaţi vor alege patru delegaţi. Barourile care au peste o mie de avocaţi vor alege cinci delegaţi şi în continuare câte cinci delegaţi pentru fiecare mie care depăşeşte prima mie de avocaţi.
(6)Norma de reprezentare se rotunjeşte crescător pentru fiecare număr care depăşeşte o sută, trei sute, cinci sute sau o mie de avocaţi, după caz.

Art. 136
(1)Lucrările congresului sunt conduse de către preşedintele Uniunii Avocaţilor din România, împreună cu un prezidiu format din 8 avocaţi, ales prin vot deschis.
(2)Congresul va alege un secretariat compus din 3 avocaţi, dispoziţiile art. 124 din prezentul statut aplicându-se corespunzător.

Art. 137
(1)Hotărârile, rezoluţiile şi moţiunile se iau prin vot deschis.
(2)Alegerea organelor profesiei se face prin vot secret. Congresul alege o comisie de numărare a voturilor dintre delegaţii care nu candidează, compusă din minimum 5 membri. Votul secret se exprimă prin buletine de vot introduse în urne sigilate. Pe buletinul de vot se menţionează: numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care candidează şi baroul din care face parte.
(3)Votul "pentru" se realizează prin lăsarea intactă a numelui şi prenumelui candidatului dorit; votul "contra" se exprimă prin ştergerea numelui şi a prenumelui persoanei propuse.
(4)Vor fi nule buletinele de vot care nu corespund modelului stabilit de congres, cele care nu poartă ştampila de control, precum şi buletinele pe care numărul candidaţilor votaţi "pentru" este mai mare decât numărul funcţiilor pentru care se candidează.

Art. 138
(1)Consiliul Uniunii Avocaţilor din România se convoacă trimestrial în şedinţe ordinare sau, ori de câte ori este necesar, în şedinţe extraordinare, de către Comisia Permanentă a Uniunii Avocaţilor din România.
(2)Conducerea şedinţelor Consiliului Uniunii Avocaţilor din România revine preşedintelui acesteia, asistat de către vicepreşedinţi şi de membrul comisiei permanente coordonator al secretariatului Uniunii.
(3)Prevederile art. 124 din prezentul statut se vor aplica în mod corespunzător.

Art. 139
Consiliul Uniunii Avocaţilor din România adoptă decizii. La cererea majorităţii barourilor deciziile consiliului pot fi atacate cu plângere care va fi soluţionată de către Congresul avocaţilor în prima sa şedinţă.

Art. 140
(1)Comisia Permanentă a Uniunii Avocaţilor din România se întruneşte înaintea şedinţelor Consiliului Uniunii şi ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui Uniunii.
(2)Comisia permanentă asigură activitatea permanentă a Uniunii Avocaţilor din România. Şedinţele comisiei permanente sunt conduse de preşedintele Uniunii.
(3)În desfăşurarea activităţii curente Comisia Permanentă a Uniunii Avocaţilor din România emite avize, adoptă decizii, dispoziţii şi avize conforme în cazurile prevăzute de lege. Deciziile şi dispoziţiile au caracter obligatoriu şi pot fi atacate cu plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul Uniunii Avocaţilor din România.

Art. 141
(1)Plângerea introdusă împotriva actelor emise de organele profesiei nu este suspensivă de executare, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege şi de prezentul statut.
(2)Organul competent să soluţioneze plângerea poate, pentru motive bine întemeiate, să dispună suspendarea efectelor actului atacat, până la soluţionarea plângerii.

CAPITOLUL X: Asistenţa judiciară

Art. 142

(1)Barourile vor organiza serviciile de asistenţă judiciară, care vor funcţiona pe lângă fiecare instanţă de judecată şi organ de urmărire penală din circumscripţia lor.
(2)Asistenţa judiciară va fi coordonată de către un membru al consiliului baroului. Consiliul baroului va desemna un responsabil dintre avocaţii definitivi pentru fiecare localitate în care funcţionează o instanţă de judecată.

Art. 143
Serviciile de asistenţă judiciară vor asigura şi apărarea gratuită, în cazurile prevăzute la art. 68 alin. (2) din lege, pe baza aprobării date de către decanul baroului.

Art. 144
(1)Acordarea asistenţei judiciare din oficiu se face numai ca urmare a unei comunicări scrise din partea instanţei, a organului de urmărire sau de cercetare penală ori a organului administraţiei publice locale, adresată serviciului de asistenţă judiciară organizat, în fiecare localitate, de către consiliul baroului.
(2)În cazul în care se solicită acordarea asistenţei judiciare gratuite de către organele prevăzute la alin. (1), decanul solicită comunicarea datelor esenţiale despre natura cauzei şi, după caz, evaluarea sumară a obiectului material al acesteia pentru a se putea stabili onorariul de avocat care va fi suportat de partea care ar cădea în pretenţii. În aceleaşi condiţii se va proceda şi atunci când decanul acordă asistenţă judiciară gratuită la cererea unui justiţiabil.
(3)Decanul desemnează avocatul care urmează să acorde asistenţă judiciară. Avocatul desemnat poate refuza această sarcină numai pentru motive întemeiate.
(4)Avocatul desemnat urmează să îşi îndeplinească însărcinarea în condiţiile prevăzute la art. 69 din lege.

Art. 145
Obligaţiile avocatului desemnat din oficiu încetează în momentul în care în cauză se prezintă un avocat ales.

Art. 146
Avocatul care acordă asistenţă judiciară din oficiu are dreptul de a încasa onorariul, stabilit de comun acord de Ministerul Justiţiei şi Uniunea Avocaţilor din România, în raport cu natura şi cu dificultatea cauzelor.

Art. 147
Serviciile de asistenţă judiciară îşi desfăşoară activitatea în spaţiile asigurate de Ministerul Justiţiei, situate în sediile instanţelor judecătoreşti, conform art. 36 din lege.

Art. 148
Asistenţa judiciară gratuită poate fi retrasă de către decanul baroului, dacă se dovedeşte că a fost obţinută fără prezentarea stării materiale reale a părţii ori dacă această stare s-a ameliorat şi permite plata onorariului.

CAPITOLUL XI: Răspunderea disciplinară

SECŢIUNEA I: Dispoziţii generale

Art. 149

(1)Fapta săvârşită de avocat, prin care se încalcă dispoziţiile legii, ale statutului profesiei, deciziile obligatorii ale organelor de conducere ale baroului în care avocatul este înscris şi ale Uniunii Avocaţilor din România sau care este de natură să prejudicieze onoarea ori prestigiul profesiei sau al corpului de avocaţi, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit art. 73 din lege.
(2)Protecţia onoarei şi prestigiului profesiei, respectarea legii, a statutului profesiei şi a deciziilor obligatorii ale organelor de conducere ale profesiei sunt încredinţate organelor constituite potrivit dispoziţiilor legii.

Art. 150
Răspunderea disciplinară a avocatului nu exclude răspunderea civilă, penală sau administrativă a acestuia.

Art. 151
Acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârşirii abaterii.

Art. 152
Repetarea unei abateri disciplinare constituie o circumstanţă agravantă, care va fi luată în considerare la aplicarea sancţiunii.

Art. 153
Consiliile barourilor sunt obligate să ţină evidenţa sancţiunilor disciplinare aplicate fiecărui avocat şi să comunice situaţia disciplinară a avocatului la cererea organelor profesiei, constituite potrivit legii.

Art. 154
Instanţele disciplinare sunt:
a)comisia de disciplină a baroului;
b)Comisia Superioară de Disciplină;
c)Consiliul Uniunii Avocaţilor din România, în plenul său, constituit conform art. 72 alin. (3) din lege.

SECŢIUNEA II: Organizarea şi funcţionarea instanţelor disciplinare

Art. 155

(1)În fiecare barou se organizează şi funcţionează o comisie de disciplină, independentă de organele de conducere ale baroului prevăzute la art. 49 din lege, alcătuită din 5 până la 11 membri, aleşi de adunarea generală a baroului pe o perioadă de 4 ani.
(2)Membrii comisiilor de disciplină se aleg dintre avocaţii cu o vechime de minimum 10 ani în profesie.

Art. 156
(1)Comisia de disciplină a baroului este coordonată de un preşedinte ales de către membrii acesteia.
(2)Secretarul baroului, desemnat de consiliul baroului, îndeplineşte funcţia de grefier al comisiei de disciplină, calitate în care păstrează, ţine evidenţele şi efectuează lucrările necesare în vederea desfăşurării activităţii comisiei, sub îndrumarea preşedintelui.
(3)Cheltuielile necesare activităţilor comisiei de disciplină se suportă de către barou.

Art. 157
Comisia de disciplină a baroului judecă, în primă instanţă, în complet de 3 membri, abaterile disciplinare săvârşite de avocaţii înscrişi în Tabloul avocaţilor, cu excepţia abaterilor săvârşite de decan şi de membrii organelor de conducere ale Uniunii Avocaţilor din România.

Art. 158
Alcătuirea completelor de judecată, programarea şedinţelor, organizarea evidenţelor şi a activităţilor cu caracter administrativ ale comisiei de disciplină sunt în sarcina preşedintelui.

Art. 159
(1)În cadrul Uniunii Avocaţilor din România funcţionează Comisia Superioară de Disciplină, independentă de organele de conducere ale Uniunii prevăzute la art. 58 lit. b), c) şi d) din lege.
(2)Comisia Superioară de Disciplină este alcătuită din reprezentanţii barourilor desemnaţi de adunările generale ale acestora. Fiecare barou are dreptul la câte un reprezentant ales de Congresul avocaţilor dintre candidaţii desemnaţi de adunările generale ale barourilor.
(3)Membrii Comisiei Superioare de Disciplină se aleg dintre avocaţii cu o vechime mai mare de 10 ani în profesie.
(4)Din completele de judecată alcătuite potrivit art. 72 alin. (2) lit. a) şi b) din lege nu pot face parte soţul sau rudele până la gradul patru inclusiv ale membrilor consiliului baroului din care face parte avocatul trimis în judecată, ale membrilor Comisiei Permanente a Uniunii Avocaţilor din România, în cazul prevăzut la art. 71 alin. (2) din lege, precum şi soţul sau rudele până la gradul patru inclusiv ale părţii care a declanşat prin plângere procedura disciplinară.

Art. 160
Comisia Superioară de Disciplină este coordonată de unul dintre membrii acesteia, desemnat de Congresul avocaţilor.

Art. 161
Comisia Superioară de Disciplină judecă:
a)ca instanţă de fond, în complet de 3 membri, abaterile membrilor organelor de conducere ale Uniunii Avocaţilor din România şi ale decanilor;
b)ca instanţă de recurs, în complet de 5 membri, recursurile declarate de avocatul interesat, decanul baroului şi de preşedintele Uniunii Avocaţilor din România împotriva deciziilor pronunţate de comisiile de disciplină ale barourilor şi a încheierilor prevăzute la art. 74 alin. (1) şi (2) din lege.

Art. 162
Comisia Superioară de Disciplină îşi organizează, îşi ţine evidenţele şi îşi desfăşoară lucrările cu sprijinul Comisiei Permanente a Uniunii Avocaţilor din România. Unul dintre secretarii Uniunii Avocaţilor din România, desemnat de către comisia permanentă a acesteia, îndeplineşte funcţia de grefier al Comisiei Superioare de Disciplină.

Art. 163
(1)Consiliul Uniunii Avocaţilor din România, constituit ca instanţă disciplinară, în plenul său, mai puţin cel în cauză, judecă recursurile declarate împotriva deciziilor pronunţate de Comisia Superioară de Disciplină, ca instanţă de fond, şi a încheierilor prevăzute la art. 74 alin. (1) şi (2) din lege.
(2)Unul dintre secretarii Uniunii Avocaţilor din România, desemnat de comisia permanentă a acesteia, îndeplineşte funcţia de grefier al Consiliului Uniunii Avocaţilor din România, constituit ca instanţă disciplinară în condiţiile alineatului precedent.

Art. 164
Executarea deciziilor disciplinare se face de către consiliul baroului în care avocatul este înscris.

SECŢIUNEA III: Reguli de procedură

Art. 165

(1)Plângerea îndreptată împotriva unui avocat se adresează consiliului baroului din care avocatul face parte. Dacă avocatul este pensionar care continuă activitatea în profesie, incompatibil sau retras din profesie, plângerea se adresează baroului în care avocatul este sau a fost înscris în tablou.
(2)Consiliul baroului poate fi sesizat şi prin modalităţile prevăzute la art. 70 alin. (2) şi (3) din lege sau se poate sesiza din oficiu prin hotărâre consemnată în procesul-verbal de şedinţă.
(3)Consiliul baroului procedează la anchetarea abaterii indicate în plângere sau în sesizare. În situaţiile prevăzute la art. 71 alin. (2) din lege plângerea sau sesizarea va fi înaintată de îndată Comisiei Permanente a Uniunii Avocaţilor din România.

Art. 166
(1)Anchetarea abaterii disciplinare se efectuează de către decan sau de consilierul desemnat de consiliul baroului.
(2)Anchetarea abaterii disciplinare a unui membru al organelor Uniunii Avocaţilor din România sau a unui decan se efectuează de către preşedintele Uniunii sau de un membru al comisiei permanente a acesteia.
(3)Consilierul desemnat pentru efectuarea lucrărilor prevăzute la alineatele precedente se poate abţine sau poate fi recuzat de avocatul cercetat. Cererea de recuzare se formulează în scris şi se judecă de către consiliul baroului, în absenţa consilierului recuzat.

Art. 167
(1)Anchetarea abaterii disciplinare se face cu celeritate.
(2)Cercetările se efectuează după convocarea în scris, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, a avocatului cercetat, trimisă la sediul profesional al acestuia, sau prin înştiinţare scrisă luată la cunoştinţă prin semnătură pe copie şi după încunoştinţarea sa cu privire la obiectul anchetei disciplinare prin luarea la cunoştinţă a conţinutului plângerii ori al sesizării. Avocatul cercetat poate da explicaţii scrise.
(3)Refuzul de a da curs convocării constituie o încălcare a îndatoririlor profesionale şi nu împiedică desfăşurarea anchetei disciplinare.
(4)În cursul cercetărilor consilierul delegat va convoca în vederea ascultării persoana care a formulat plângerea, precum şi orice alte persoane ale căror declaraţii pot elucida cazul, va face verificări de înscrisuri şi va culege informaţii, prin mijloacele prevăzute de lege.

Art. 168
După efectuarea cercetărilor consilierul delegat întocmeşte un referat scris în care va consemna faptele, probele administrate, poziţia celui cercetat şi propunerea privind soluţionarea plângerii sau sesizării.

Art. 169
Referatul astfel întocmit va fi înregistrat la decanatul baroului în cel mult 30 de zile de la primirea însărcinării.

Art. 170
(1)În şedinţa imediat următoare datei la care referatul a fost înregistrat consiliul baroului procedează la anchetarea abaterii pe baza referatului şi a lucrărilor care au stat la baza întocmirii acestuia.
(2)Consiliul baroului va convoca avocatul anchetat, în vederea audierii sale.

Art. 171
(1)După efectuarea anchetei disciplinare consiliul baroului va decide, după caz, exercitarea acţiunii disciplinare, clasarea cauzei sau completarea cercetărilor.
(2)Soluţia se comunică, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau direct prin semnătură pe copie, avocatului cercetat, persoanei care a făcut plângerea şi Uniunii Avocaţilor din România. Dacă se decide exercitarea acţiunii disciplinare, consiliul baroului va desemna consilierul însărcinat cu susţinerea acesteia la instanţa disciplinară.
(3)Acţiunea disciplinară se redactează în scris, motivat în fapt şi în drept, cu indicarea persoanelor care urmează a fi citate în faţa instanţei disciplinare, şi se semnează de către decanul baroului.
(4)În caz de abatere gravă, pe baza unui referat motivat, întocmit de consilierul desemnat de consiliul baroului, decanul poate solicita comisiei de disciplină suspendarea din profesie a avocatului în cauză, în condiţiile art. 581 din Codul de procedură civilă.

Art. 172
Prevederile privitoare la cercetarea şi anchetarea abaterii disciplinare se aplică, în mod corespunzător, în situaţiile în care sunt incidente prevederile art. 71 alin. (2) din lege, cu respectarea dispoziţiilor art. 71 alin. (3) din lege.

Art. 173
(1)Pe durata urmăririi penale sau a judecării faptei care constituie abatere disciplinară, procedura disciplinară se suspendă, urmând să fie reluată după soluţionarea cauzei.
(2)Pe perioada suspendării cursul termenului prevăzut la art. 71 alin. (4) din lege este întrerupt.

Art. 174
(1)Preşedintele comisiei de disciplină va fixa, de îndată, termen de judecată cu citarea avocatului, a organului profesiei care a exercitat acţiunea şi a celorlalte persoane indicate în acţiune.
(2)Consiliul baroului sau, după caz, Comisia Permanentă a Uniunii Avocaţilor din România va desemna consilierul care va susţine acţiunea disciplinară în faţa instanţei disciplinare.
(3)Procedura de citare în faţa instanţelor disciplinare se face prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Art. 175
În faţa instanţei disciplinare avocatul se va înfăţişa personal. În cursul şedinţelor avocatul poate fi asistat de un alt avocat.

Art. 176
(1)Şedinţa instanţei disciplinare nu este publică.
(2)Lucrările şedinţei se consemnează într-o încheiere.
(3)Lipsa părţilor regulat citate nu împiedică judecata. Instanţa disciplinară se va pronunţa pe baza actelor şi a dovezilor administrate în cauză.
(4)Instanţa disciplinară hotărăşte, cu majoritate de voturi, prin decizie disciplinară.

Art. 177
(1)Decizia disciplinară rămasă definitivă are autoritate de lucru judecat faţă de părţi şi de organele profesiei.
(2)Decizia de excludere sau de suspendare din profesie se va comunica baroului în tabloul căruia este înscris avocatul şi Uniunii Avocaţilor din România.

Art. 178
Decizia privind aplicarea sancţiunilor disciplinare ori încetarea acţiunii disciplinare se comunică avocatului în cauză, decanului baroului în care avocatul este înscris şi preşedintelui Uniunii Avocaţilor din România.

Art. 179
Recursul declarat împotriva măsurilor luate prin încheiere în condiţiile art. 74 alin. (2) din lege şi împotriva deciziei disciplinare se înregistrează la decanatul baroului, respectiv la secretariatul Uniunii Avocaţilor din România.

Art. 180
Dispoziţiile privind procedura judecării acţiunilor disciplinare prevăzute în prezentul statut se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.

Art. 181
Constituie abatere disciplinară gravă încălcarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1), art. 12 alin. (1), art. 16 alin. (2), art. 38 alin. (2), art. 56 alin. (3), art. 63, 70, 71, 72, 73, 85, art. 98 alin. (1), art. 114, art. 115 alin. (6) şi ale art. 187 alin. (1) din prezentul statut.
CAPITOLUL XII: Casa de Asigurări a Avocaţilor

Art. 182
Avocaţii înscrişi în barouri cu drept de exerciţiu al profesiei, avocaţii pensionari şi urmaşii acestora cu drepturi proprii la pensie şi ajutoare sociale au sistem propriu de asigurări sociale şi sunt membri ai Casei de Asigurări a Avocaţilor.

Art. 183
(1)Casa de Asigurări a Avocaţilor este organizată şi funcţionează în cadrul Uniunii Avocaţilor din România, are personalitate juridică, patrimoniu şi buget proprii.
(2)Casa de Asigurări a Avocaţilor poate înfiinţa filiale sau sucursale, organizate pe lângă consiliile barourilor, cu avizul Consiliului Uniunii Avocaţilor din România.

Art. 184
Casa de Asigurări a Avocaţilor stabileşte şi acordă membrilor săi, în condiţiile legii sale de organizare, pensii şi ajutoare sociale.

Art. 185
Fondurile Casei de Asigurări a Avocaţilor se constituie în condiţiile statutului acesteia.

Art. 186
(1)Plata contribuţiei lunare pentru constituirea fondurilor Casei de Asigurări a Avocaţilor se va efectua în contul sau la casieria filialei ori, după caz, a baroului în care avocatul este înscris, în primele 15 zile ale lunii următoare perioadei pentru care se face plata.
(2)Depăşirea termenului de plată prevăzut la alineatul precedent atrage obligaţia de plată a majorărilor de întârziere în favoarea Casei de Asigurări a Avocaţilor, în cuantum de 0,5% aplicat la suma datorată pentru fiecare zi de întârziere, fără a se putea depăşi suma datorată. La achitarea contribuţiei avocatul este obligat să ateste, în scris şi sub semnătură, criteriile în raport cu care a achitat contribuţia în luna în contul căreia face plata.

Art. 187
(1)Neplata contribuţiilor lunare în cuantumul şi la termenele stabilite atrage aplicarea măsurii prevăzute la art. 27 lit. c) din lege. Respectarea procedurii prealabile prevăzute de lege nu este necesară dacă avocatul nu a dat declaraţia privind veniturile pe o perioadă mai mare de 6 luni.
(2)Casa de Asigurări a Avocaţilor şi filialele acesteia vor sesiza baroul în cazurile în care întârzierea plăţii este mai mare de 3 luni. Încălcarea prevederilor art. 186 alin. (2) constituie abatere disciplinară.

Art. 188
La cererea Casei de Asigurări a Avocaţilor şi a filialelor acesteia avocatul este obligat să informeze în scris asupra îndeplinirii obligaţiei de a contribui la constituirea fondurilor sistemului asigurărilor sociale privind avocaţii, să indice criteriile în raport cu care a achitat contribuţia şi să prezinte dovezile de plată a acesteia.

CAPITOLUL XIII: Dispoziţii finale

Art. 189

(1)În aplicarea dispoziţiilor art. 42 din lege consiliul baroului stabileşte şi încasează taxe pentru:
a)înscrierea în barou a avocaţilor primiţi în profesie conform art. 63 lit. g) din lege;
b)reînscrierea în Tabloul avocaţilor a avocatului exclus pentru neplata contribuţiilor profesionale;
c)reînscrierea în Tabloul avocaţilor a avocatului incompatibil;
d)transferul avocatului dintr-un barou în altul, taxă ce va fi percepută de baroul la care avocatul se transferă;
e)înfiinţarea pe raza baroului a unui sediu profesional secundar sau a unui birou;
f)înscrierea în tabloul special prevăzut la art. 12 alin. (6) din lege;
g)activităţi de secretariat şi jurisdicţie profesională.
(2)Limitele maxime şi scutirile de la plata taxelor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin decizie a Consiliului Uniunii Avocaţilor din România.

Art. 190
Comisia Permanentă a Uniunii Avocaţilor din România stabileşte şi încasează taxe pentru:
a)primirea în profesie cu scutire de examen conform art. 65 lit. d) din lege;
b)înscrierea la examenul de intrare în profesie;
c)înscrierea la examenul de definitivat;
d)acordarea de avize conforme, în condiţiile legii;
e)activităţi de secretariat şi jurisdicţie profesională.

Art. 191
Prin lege, în cuprinsul prezentului statut, se înţelege Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată.

Art. 192
Anexele nr. I-VIII şi nr. XI-XVIII se comunică barourilor.

Art. 193
Prezentul statut a fost adoptat în sesiunea Consiliului Uniunii Avocaţilor din România din 17-18 martie 2001 şi intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 194
La data publicării prezentului statut în Monitorul Oficial al României, Partea I, îşi încetează aplicabilitatea Statutul profesiei de avocat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 237 din 17 octombrie 1995, cu modificările ulterioare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 17 iunie 1997.

ANEXA Nr. IX: CONTRACT DE ASISTENŢĂ JURIDICĂ
Baroul .........................................
Forma de exercitare a profesiei
(................................................... )

CONTRACT DE ASISTENŢĂ JURIDICĂ
Nr ....................
Data ........................
Încheiat între:
-1. (Forma de exercitare a profesiei) ........................................, prin avocat ..............................., pe de o parte, şi
-2. Domnul/Doamna ......................................, domiciliat/domiciliată în ........................................................................................, în calitate de (client, reprezentant, grad de rudenie, soţ etc.)...................................................., pe de altă parte.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, şi ale statutului profesiei, părţile convin următoarele:
Art. 1: Obiectul contractului
1.1.Obiectul contractului îl reprezintă .........................................................................................................................
....................................................... (după caz, asistarea, reprezentarea, acordarea de consultaţii juridice, redactarea de acte, cereri şi alte căi de atac, forme de executare, precum şi orice alte activităţi prevăzute de Legea nr. 51/1995, republicată, pentru clientul ........................................., domiciliat în ............................................................................................
Art. 2: Onorariul
2.1.Onorariul se fixează în cuantum de ................................................. lei, cu următoarele eşalonări de plată: ............................................... ..............................................................................
Art. 3: Cheltuieli
3.1.Cheltuielile aferente activităţii sus-menţionate vor fi suportate de client, separat de plata onorariului. Se vor respecta, după caz, dispoziţiile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, republicată.
Art. 4: Clauze speciale
4.1.Părţile convin ca prezentului contract să i se aplice dispoziţiile Legii nr. 51/1995, republicată, şi ale Statutului profesiei de avocat.
4.2.Raporturile dintre părţi nu pot fi dovedite decât cu prezentul contract.
4.3.Clientul atestă exactitatea şi sinceritatea informaţiilor pe care le furnizează avocatului şi îşi exprimă acordul ca demersurile făcute de avocat să fie conform informaţiilor pe care le-a furnizat.
4.4.Părţile convin ca prezentul contract să reprezinte titlu executoriu pentru încasarea onorariilor restante, în condiţiile prevăzute de lege, urmând să se procedeze la executarea silită a sumelor datorate cu acest titlu, fără somaţie şi fără acordarea vreunui termen de graţie.
4.5.Îndeplinirea obligaţiilor asumate de cabinetul individual (cabinetele asociate, societatea civilă profesională) se realizează de către avocaţii care îşi exercită profesia în cadrul acestuia.
4.6.Neplata onorariului în cuantumul şi la termenele fixate potrivit art. 2 din contract, precum şi neachitarea contravalorii cheltuielilor efectuate potrivit art. 3 din contract dau dreptul la rezilierea de plin drept a prezentului contract.
4.7.Toate litigiile privitoare la naşterea, modificarea, stingerea, interpretarea şi executarea prezentului contract sunt supuse regulilor de arbitraj şi regulilor de procedură prevăzute de lege şi de statut.
Art. 5: Alte clauze
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
Încheiat la (locul încheierii, modalitatea încheierii în cazul încheierii la distanţă)......................, astăzi .........................., în ....... exemplare originale, ambele părţi atestând că se află în posesia câte unui exemplar (sau menţiunea că s-a comunicat un exemplar clientului).
(Forma de exercitare a profesiei)
prin avocat,
.................................

Client,
prin ...............................................
Actul de identitate (al persoanei care angajează prestaţia profesională)...............................

ANEXA Nr. X: ÎMPUTERNICIRE AVOCAŢIALĂ

Baroul .........................................
Forma de exercitare a profesiei
(...................................................)

ÎMPUTERNICIRE AVOCAŢIALĂ
Domnul/Doamna avocat ........................................................................ se împuterniceşte de către ...................................................................., în baza contractului de asistenţă juridică nr ..................... din .................................., să exercite activităţile prevăzute la art. 3 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, în faţa ................................................... ..................................................................................
Data ................................................

Client, Avocat,
(semnătura) (semnătura şi ştampila)
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 284 din data de 31 mai 2001

 


Vizualizari: 346